Miting în Piaţa Constituţiei. Sunt aşteptaţi 50.000 de sindicalişti

Sindicaliştii au început să sosească în Piaţa Constituţiei, unde la ora 12.00 începe protestul faţă de modificările aduse de Guvern la Codul Muncii şi asumate prin angajarea răspunderii, liderii confederaţiilor anunţând aproximativ 50.000 de participanţi la acţiune.
Liderii celor cinci confederaţii sindicale au spus că la protestul de miercuri, din Piaţa Constituţiei, care are loc în ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură depuse de opoziţie, după ce Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea pe Codul Muncii, sunt aşteptaţi să participe peste 50.000 de sindicalişti din toate domeniile.
Unii sindicalişti din ţară au plecat spre Bucureşti în noaptea de marţi spre miercuri. Autocarele şi microbuzele care îi aduc pe sindicaliştii din ţară au început să intre în Bucureşti în jurul orei 9.00, prin şase puncte, pe la autostrăzile A1 şi A2, DN1 (Fântâna Mioriţa), DN2 (şoseaua Colentina), DN6 (şoseaua Alexandriei) şi Şoseaua Chitila.
Coloanele de manifestanţi sunt escortate de jandarmi şi poliţişti până în Piaţa Constituţiei, unde între orele 12.00 şi 18.00 are loc mitingul de protest.
Traficul rutier a fost restricţionat de miercuri, la ora 5.00, până joi, la ora 3.00, pe Bulevardul Libertăţii, sensul dinspre bulevardul Naţiunile Unite către Calea 13 Septembrie. Totodată, miercuri, de la ora 9.00 până la ora 22.00 este restricţionat în totalitate traficul rutier pe Bulevardul Libertăţii, între Bulevardul Naţiunile Unite şi Calea 13 Septembrie şi pe Bulevardul Unirii, între Piaţa Constituţiei şi intersecţia cu Bulevardul Regina Maria.
Mitingul de la sediul Parlamentului vizează modificările aduse de Guvern la Codul Muncii şi asumate prin angajarea răspunerii, şi se doreşte a fi un sprijin în încercarea parlamentarilor din opoziţie de a demite Guvernul, prin moţiunea de cenzură intitulată “Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”.
Sindicaliştii spun că le rezervă parlamentarilor o surpriză referitoare la nişte pietre de mărimea ouălor XXL. Ca “bonus”, aproximativ 300 de angajaţi din penitenciare, îmbrăcaţi în uniforme, vor veni la mitingul de la Palatul Parlamentului cu un set complet de gratii, în mărime naturală.
Liderii sindicali i-au chemat la protest pe toţi cetăţenii nemulţumiţi de locul de muncă, întrucât Codul Muncii asumat de Guvern îi va afecta pe toţi angajaţii.
Apelul sindicatelor a fost dublat de cel făcut de Uniunea Social Liberală, care a solicitat susţinerea publică a moţiunii de cenzură pe Codul Muncii, astfel încât toţi cei interesaţi sau afectaţi de proiectul propus de Guvern să răspundă chemării la proteste a sindicatelor.
La protest şi-au anunţat participarea şi copreşedinţii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta.
Liderii confederaţiilor sindicale susţin că această zi, în care Parlamentul dezbate şi votează moţiunea de cenzură depusă de opoziţie, este ultima şansă pentru a împiedica “dezastrul, dezechilibrarea forţată şi rău-intenţionată a pieţei muncii din ţara noastră”.
Aceştia le cer parlamentarilor, printr-o scrisoare deschisă, să voteze moţiunea de cenzură, pentru a demonstra că le pasă de oamenii care i-au trimis în Parlament.
“Vă îndemnăm cu tărie să refuzaţi acceptarea unei asemenea situaţii. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să puneţi mai presus de interesele de partid, pe cele ale omului, ale simplului cetăţean care are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu suntem singuri împotriva noului cod al Muncii. Lucrătorii spun nu, patronatele spun nu, Organizaţia Internaţională a Muncii spune nu instituirii sclaviei!”, arată liderii celor cinci confederaţii sindicale în documentul adresat parlamentarilor care urmează să dezbată şi să voteze moţiunea de cenzură.

Sindicaliştii spun că în noul Cod al Muncii sunt mai multe modificări “aberante”:
*
se pune accent pe instituirea contractelor individuale de muncă pe perioada determinată, prin descurajarea încheierii contractelor de muncă pe perioada nedeterminată;
*
salariaţii vor putea fi disponibilizaţi colectiv fără nici o perspectivă de reangajare;
*
prelungirea perioadei de probă a salariaţilor la 90 de zile, respectiv 120 de zile;
*
criterii de performanţă în caz de disponibilizare colectivă care nu ţin cont decât de performanţa individuală a lucrătorului stabilită de angajatori pe criterii pur subiective şi ignoră cu totul nevoia analizării situaţiei sociale a salariatului;
*
delegarea se va putea face pe o perioadă de două luni, în loc de 30 de zile cum este în prezent;
*
salarizarea angajaţilor cu contract temporar de muncă va fi mai mică decât a celor cu contract pe o perioada determinată;
*
în privinţa muncii suplimentare, în loc ca timpul liber să fie acordat în următoarele 30 de zile, el va fi acordat într-o perioadă de 60 de zile conform variantei Guvernului;
*
reabilitarea profesională a salariaţilor sancţionaţi se va dubla, de la 6 la 12 luni;
*
stabilirea normelor de muncă vor fi posibile a se efectua discreţionar, legea prevăzând doar posibilitatea consultării sindicatelor, nu şi obligaţia de a ţine cont de punctul acestora de vedere exprimat pentru protejarea drepturilor lucrătorilor;
*
contractele colective de muncă vor fi la dispoziţia şi bunul plac al patronului, cunoscut fiind că «reprezentanţii salariaţilor» în majoritatea cazurilor sunt numiţi de patron şi nu aleşi de oameni;
*
din Codul Muncii dispar principiile care stau la baza contractelor colective de muncă.
“Concluzia este extrem de tristă: noţiuni precum democraţie şi libertăţi pe piaţa muncii prin creşterea rolului Contractelor Colective de Muncă şi al negocierilor colective şi individuale ca reguli de stabilire a unor drepturi vor dispărea complet din legislaţia românească. Practic, dintr-un condei, sunt radiate din Noul Cod al Muncii toate posibilităţile pe care le are la îndemână un salariat pentru a se simţi protejat din punct de vedere social”, mai spun sindicaliştii.
Aceştia mai arată că Guvernul îl abandonează pe lucrătorul român şi le cer parlamentarilor ca ei să nu lase milioanele de salariaţi fără posibilitatea de a fi apăraţi, “expuşi în vremuri de criză posibilităţii de a fi exploataţi prin muncă, de a fi transformaţi în sclavi”.
Guvernul şi-a asumat, în 8 martie, răspunderea pe Codul Muncii, iar parlamentarii PSD, PNL şi PC au depus o moţiune de cenzură, care a fost citită săptămâna trecută şi care va fi dezbătută şi votată miercuri, de la ora 15.00.
PDL şi UDMR au anunţat că au decis ca parlamentarii lor să nu-şi exprime votul la moţiunea de cenzură.
Liderii PSD, PNL şi PC au anunţat că parlamentarii Opoziţiei vor fi prezenţi cu toţii şi vor vota moţiunea de cenzură.
Preşedintele a declarat, luni seară, la TVR 1, că alianţa la guvernare tratează moţiunea de cenzură pe Codul Muncii cu “oarecare uşurinţă”, menţionând că a chemat PDL la “atenţie şi responsabilitate” şi că speră să nu existe parlamentari PDL care să voteze moţiunea “de dragul populismului”. El a mai spus că dacă moţiunea nu va trece, atunci, România are premier.
Precedentele două moţiuni de cenzură ale opoziţiei au fost respinse în 15 şi 16 decemebrie 2010. Moţiunea de miercuri este cea de a opta cu care se confruntă un Cabinet condus de Emil Boc. Cea de a treia moţiune împotriva Guvernului Boc, “11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR, a fost adoptată în 13 octombrie 2009, însă după mai multe tentative de desemnare a unui nou Cabinet, tot Boc a fost numit premier.