Alte stiri
Ciclonul care a devastat zone din Europa ajunge și în România. Vor fi averse, grindină și vijelii
acum 2 hours
Cherestea, bușteni și lemn de foc în valoare de peste 15.000 lei confiscate de către polițiști
acum 3 hours
Creșterea prevalenței diabetului zaharat la nivel mondial a dus la o situație în care în 2011 aproximativ 360 de milioane de oameni au avut diabet, dintre care mai mult de 95% au avut diabet zaharat tip 2. Acest număr se estimează că va crește la 552 de milioane până în 2030, aproximativ jumătate dintre aceștia nefiind conștienți de diagnostic. În plus, se estimează că alte 300 de milioane de persoane au caracteristici care indică un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet zaharat tip 2, incluzând hiperglicemia à jeun, scăderea toleranței la glucoză (IGT), diabetul zaharat gestațional. Majoritatea cazurilor noi de diabet zaharat tip 2 apar în contextul stilului de viață de tip vestic, al dietelor bogate în grăsimi și al scăderii practicării exercițiului fizic care duc la creșterea obezității, a hiperinsulinemiei compensatorii și, în cele din urmă, a insuficienței celulelor beta și diabet zaharat tip 2. Complexul riscului vascular observat în asociere, adesea menționat ca sindrom metabolic, a condus la concluzia că riscul cardiovascular apare precoce, anterior apariției diabet zaharat tip 2, în timp ce relația puternică dintre hiperglicemie și boala microvasculară (retinopatie, nefropatie, neuropatie) indică faptul că acest risc nu este evident până la apariția hiperglicemiei manifeste.
Aceste concepte subliniază natura progresivă atât a diabet zaharat tip 2 cât și a riscului cardiovascular asociat, constituind provocări specifice în diferitele etape ale vieții unui individ cu diabet zaharat. Efectele înaintării în vârstă, comorbiditățile și problemele asociate anumitor grupuri impun gestionarea individualizată a riscului prin responsabilizarea pacientului cu un rol major în managementul bolii. Diabetul zaharat și bolile cardiovasculare se dezvoltă concomitent cu anomalii metabolice oglindind și provocând modificări ale vascularizației. Mai mult de jumătate din mortalitate și o mare parte a morbidității la persoanele diabetice sunt legate de bolile cardiovasculare determinând medicii din domeniul diabetologiei și al cardiologiei să își unească forțele pentru a cerceta și a gestiona aceste patologii.
Diabetul zaharat tip 2 este caracterizat de diferite grade de creștere a glicemiei plasmatice, asociate cu risc cardiovascular și de dezvoltare a bolii cardiovasculare înainte de diagnostic. Afectarea glucometabolică inițială este caracterizată de o scădere progresivă a sensibilității la insulină și niveluri crescute de glucoză dar care se află sub pragul de diagnostic al diabetului zaharat tip 2, o stare cunoscută sub numele de prediabet. Mecanismele fiziopatologice, în timp duc la formarea de plăci aterosclerotice, care, în prezența contextului inflamator, devin instabile și se rup cu formarea activă de trombi. Comparativ cu pacienții fără diabet, pacienții diabetici au plăci de aterom mai bogate în lipide, modificări inflamatorii și trombi. Aceste schimbări au loc pe o perioadă de 20-30 de ani.
Scopul evaluării riscului este de a clasifica populația în clase de risc scăzut, moderat, mare și foarte mare pentru bolile cardiovasculare pentru a intensifica strategia preventivă la nivel individual. Deoarece riscul cardiovascular crescut nu este eradicat prin control glicemic intensiv asociat tratamentului multifactorial optim, sunt necesare strategii terapeutice bazate pe mecanismul fiziopatologic al bolii. Toate acestea subliniază importanța majoră de a manageria pacienții diabetici conform strategiilor de atingere a țintelor terapeutice bazate pe dovezi, adaptate nevoilor individuale ale pacientului.
Importanța evaluării riscului multifactorial și managementului stilului de viață, inclusiv dietă și exerciții, în prevenția și tratamentul diabetului zaharat și bolilor cardiovasculare a devenit preocuparea comună a diabetologilor si cardiologilor. Cu toate acestea, susținerea pacienților în a atinge și menține modificările stilului de viață în mod individual, folosind obiective și strategii terapeutice definite este în continuare o problemă importantă. Odată ce intervenția intensivă se oprește, schimbările pozitive ale stilului de viață și asupra factorilor de risc pot înceta, cu toate că desfășurarea unor sesiuni de sprijin la anumite intervale pot menține efectele. Îngrijirea centrată pe pacient pune accentul pe persoane, experiențele acestora, prioritățile și țintele lor în gestionarea diferitelor afecțiuni, precum și pe parteneriatul între specialiști și pacienți.
Dr. Claudiu Cobuz
Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Doctor în științe medicale
Lector Universitar
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, iar hipertensiunea arterială este responsabilă de …