Saturday , February 4 2023

O analiză de sânge diagnostichează Alzheimer, iar un nou medicament are rezultate promițătoare de tratament

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o analiză de sânge pentru diagnosticarea maladiei Alzheimer, care nu implică imagistica cerebrală, deseori costisitoare, sau puncţia lombară, o procedură dureroasă. Dacă este validată, analiza, care presupune prelevarea unei probe de lichid cefalorahidian (LCR) din partea inferioară a spatelui, ar putea permite diagnosticarea mai rapidă a bolii şi începerea mai devreme a tratamentului, relatează miercuri The Guardian, citat de Agerpres.

Alzheimer este cea mai comună formă de demenţă, însă diagnosticul rămâne o provocare, mai ales în stadiile incipiente ale bolii.

Directivele actuale recomandă detectarea a trei markeri distincţi: acumulări anormale de proteine amiloide şi tau, precum şi neurodegenerarea – pierderea lentă şi progresivă a celulelor neuronale în anumite regiuni ale creierului. Acest lucru poate fi realizat printr-o combinaţie de imagistică cerebrală şi analiză a LCR. Cu toate acestea, o puncţie lombară poate fi dureroasă, iar oamenii pot prezenta dureri de cap sau de spate după procedură, în timp ce imagistica cerebrală este costisitoare şi durează mult timp pentru a fi programată.

„Numeroşi pacienţi, chiar şi în SUA, nu au acces la scanere RMN şi PET. Accesibilitatea este o problemă majoră”, a declarat profesorul Thomas Karikari de la Universitatea din Pittsburgh, Pennsylvania, Statele Unite, care a fost implicat în studiu, referindu-se la Imagistica prin Rezonanţă Magnetică, respectiv Tomografia cu Emisie de Pozitroni.

Dezvoltarea unui test de sânge fiabil ar fi un important pas înainte. „Un test de sânge este mai ieftin, mai sigur şi mai uşor de administrat şi poate îmbunătăţi încrederea clinică în diagnosticarea bolii Alzheimer şi selectarea participanţilor pentru studiile clinice şi monitorizarea bolii”, a spus Karikari.

Deşi analizele de sânge actuale pot depista cu precizie anomalii ale proteinelor amiloide şi tau, detectarea markerilor corespunzători celulelor nervoase afectate, specifici creierului, a fost mai dificilă. Karikari şi echipa sa internaţională de cercetători s-au concentrat pe dezvoltarea unei analize de sânge pe bază de anticorpi care să detecteze o anumită formă a proteinei tau numită tau derivată din creier, specifică în cazul maladiei Alzheimer.

Ei au testat această analiză pe 600 de pacienţi diagnosticaţi cu Alzheimer în diferite stadii şi au descoperit că nivelurile acestei proteine erau bine corelate cu nivelurile de proteine tau din LCR, putându-se astfel distinge în mod fiabil Alzheimer de alte afecţiuni neurodegenerative. De asemenea, nivelurile de proteine corespundeau îndeaproape cu nivelul de severitate a plăcilor de amiloid şi a aglomerărilor de tau din ţesutul cerebral la persoanele care au murit cu Alzheimer. Cercetarea a fost publicată în jurnalul ştiinţific Brain.

Următorul pas va fi validarea acestei analize pe o gamă mai largă de pacienţi, inclusiv din medii rasiale şi etnice variate sau care prezintă pierderi de memorie în diferite stadii sau alte posibile simptome de demenţă.

Karikari şi-a exprimat totodată speranţa că monitorizarea prin analize de sânge a nivelurilor de proteine tau derivate din creier ar putea contribui la studii clinice îmbunătăţite pentru tratamente împotriva maladiei Alzheimer.

Luna aceasta, un kit de diagnosticare a bolii Alzheimer pe baza unui simplu test de sânge a fost aprobat pentru vânzare în Japonia. Compania japoneză Sysmex Corporation a anunţat că acest instrument de diagnosticare minim invaziv permite măsurarea nivelului de acumulare în sânge a proteinei beta-amiloid, unul dintre principalii biomarkeri ai bolii Alzheimer, în puţin peste un sfert de oră.

Alte teste de sânge sunt în curs de dezvoltare în alte părţi ale lumii sau aşteaptă autorizaţia de introducere pe piaţă.

În noiembrie, noi date clinice au confirmat potenţialul unui nou medicament, Lecanemab, de a încetini semnificativ declinul cognitiv la pacienţii monitorizaţi timp de 18 luni. Medicamentul, dezvoltat de grupul farmaceutic american Biogen şi de cel japonez Eisai (care este şi un partener al Sysmex), are, de asemenea, efecte secundare uneori severe, dar a fost salutat pe scară largă de comunitatea ştiinţifică internaţională drept un progres foarte promiţător.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de demenţă, un număr care se aşteaptă să crească la 130 de milioane până în 2050, pe măsură ce speranţa de viaţă creşte. Boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60 -70% din cazuri. (Agerpres)

Vezi si

Dr. Cobuz: Relația sănătate – boală

Starea de bine, așa cum o definește Organizația Mondială a Sănătății nu este condiționată doar …