„India se plimbă pe Lună”. Roverul s-a separat de sonda Chandrayaan-3 şi a început să exploreze suprafaţa Lunii

Roverul lunar amplasat în interiorul sondei indiene Chandrayaan-3 s-a separat cu succes de vehiculul spaţial joi dimineaţă pentru a-şi începe misiunea de explorare a suprafeţei Lunii, informează Reuters. „India se plimbă pe Lună”, a transmis ISRO, agenția spațială indiană.

Sonda indiană a aselenizat miercuri seară lângă Polul Sud al Lunii, o regiune neexplorată până acum, la doar câteva zile după eşecul suferit de sonda rusească Luna-25, ajutând India să devină prima ţară din lume care a reuşit o astfel de realizare tehnico-ştiinţifică, relatează Agerpres.

“Roverul Ch-3 a coborând din modulul de asolizare şi India a făcut o plimbare pe Lună!”, a anunţat Agenţia Indiană de Cercetare Spaţială (ISRO) în acel mesaj.

Rover-ul Pragyaan (denumit după cuvântul din sanscrită pentru „înțelepciune” – n. red.) a fost adus pe Lună în interiorul lander-ului Vikram. După ce praful ridicat de aselenizare a coborât, Vikram și-a deschis ușile și a desfășurat rampa necesară pentru ca Pragyaan să ajungă pentru prima oară pe suprafața Lunii.

Rover-ul se va plimba printre roci și cratere și va căuta să obțină informații și imagini cruciale care să fie trimise înapoi pe Pământ pentru analize. Pragyaan ete dotat cu două instrumente științifice cu care va încerca să afle ce minerale sunt prezente pe suprafața lunii și să studieze compoziția chimică a solului lunar.

Realizată cu un buget de aproximativ 6,15 miliarde de rupii (74,5 milioane de dolari), aceasta a fost cea de-a doua tentativă a Indiei de a plasa cu succes un vehicul pe suprafaţa Lunii. O misiune precedentă din 2019, Chandrayaan-2, a reuşit să plaseze un modul orbital în jurul Lunii, însă modul său de asolizare s-a prăbuşit pe scoarţa satelitului natural al Pământului.

“Chandrayaan” înseamnă “vehicul lunar” în hindusă şi sanscrită.

Scoarţa neregulată de la Polul Sud al Lunii reprezintă o regiune de mare interes pentru comunitatea ştiinţifică datorită depozitelor sale de gheaţă, care ar putea să ofere oxigen, carburant şi apă potabilă pentru misiunile viitoare, însă terenul său accidentat reprezintă o provocare importantă pentru procedurile de aselenizare.

Numeroşi oameni din lumea întreagă au urmărit aselenizarea de miercuri, iar aproape 7 milioane de persoane au urmărit transmisiunea în live stream pe platforma YouTube.

Rugăciuni au fost rostite în mai multe lăcaşuri de cult, în timp ce şcolile indiene au organizat pentru elevii lor vizionări TV în direct ale evenimentului.

Inginerii de la ISRO se aşteaptă ca sonda Chandrayaan-3 să funcţioneze două săptămâni, pentru a realiza o serie de experimente ştiinţifice, inclusiv o analiză spectrometrică privind compoziţia minerală a scoarţei lunare.