Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Cum faci sa scapi de grasimea abdominala
Chiar in toiul verii este momentul sa afli si mai multe lucruri despre cum poti evita depunerile de grasime la nivelul abdomenului. Cercetatorii au studiat diverse metode si au ajuns la concluzia ca dietele sarace in carbohidrati sunt cele mai bune din acest punct de vedere.
Desi carbohidratii sunt prin definitie gustosi, pe termen lung pot duce la boli destul de grave. Potrivit Men’s Health, cei care se feresc de carbohidrati, consumand mai putini, isi iau 43% dintre calorii din acestia si 39% din grasimi. Pe de alta parte, ceilalti isi iau 55% din calorii din carbohidrati si 27% din grasimi. Restul de 18% provine din proteine, in ambele cazuri.
Mai putini carbohidrati, mai putina grasime abdominala
Dupa 8 saptamani de studiu, s-a constatat ca prima grupa, cea a celor care au consumat mai putini carbohidrati, avea cu 11% mai putina grasime in zona abdominala fata de ceilalti, chiar fara sa scada numarul caloriilor sau sa piarda in greutate.
Astfel, aveau un risc mai scazut de a suferi de boli cardiovasculare, inflamatii, artrita si tensiune ridicata. Toate grasimile elibereaza hormoni si alti compusi care afecteaza functiile organismului, dar cea de pe burta este foarte aproape de organele vitale si de aceea este mai periculoasa.
“Consumand mai putini carbohidrati scade cantitatea de insulina din sange, ceea ce face ca muschii sa foloseasca grasimea pe post de combustibil si in felul acesta sa scapi de ea”, explica dr. Laura Lee Goree, autorul studiului.
Limiteaza si carbohidratii si caloriile
Efectele benefice ale acestei micsorari a cantitatii de carbohidrati se vad si mai bine daca esti atent si la calorii. Cand ambele grupe au renuntat la 1.000 de calorii pe zi, prima grupa a fost din nou in avantaj, slabind 5 kilograme jumatate, fata de ceilalti, care au slabit 4 kg. In plus, cei care consumau mai putini carbohidrati aveau cu 4 procente mai putina grasime abdominala fata de ceilalti. (ziare.com)
O alimentaţie bogată în zahăr este greu de evitat. Carbohidraţii se găsesc în aproape toate alimentele şi joacă un rol esenţial în buna funcţionare a sistemului imunitar, fertilitate sau coagularea sângelui. O lipsă de carbohidraţi poate duce la proasta funcţionare a organismului. Deficitul de carbohidraţi este însă rar întâlnit în ţările occidentale.
Mai des întâlnit, zahărul în exces poate cauza probleme mari. Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 şi cancer. De aceea, Regimes Maigrir, citat de ziare.com, a întocmit o listă cu 10 alimentele dulci, care ar trebui să fie consumate cu moderaţie.
1. Fructoză şi zahărul pudră. Este vorba de glucide rafinate în stare pură. Acestea sunt făcute din 99,999% carbohidraţi.
2. Băuturile făcute din prafuri şi bomboanele gumoase. Bomboanele sunt derivate simple de zaharuri rafinate şi sunt adesea făcute din carbohidraţi în proporţie de 98-99%, având o valoare nutritivă mică.
3. Cerealele. Cele mai multe cereale aflate în comerţ sunt pline de zaharuri (chiar şi cele care pretind că sunt cerealele integrale). Dacă citiţi eticheta acestora, veţi vedea că unele sunt constituite în proporţie de 90-93% din carbohidraţi. În schimb, boabele de ovăz sau secară pot conţine doar 10 – 12% glucide, iar aceste cereale oferă mai multe vitamine şi carbohidraţi complecşi (carbohidraţi buni) faţă de restul cerealelor.
4. Fructe uscate (mere, prune, banane, curmale). Fructele uscate sunt bogate în carbohidraţi. Aceste alimente conţin, de asemenea, o mulţime de fibre şi vitamine. Pe termen lung, ar fi mai bine să reduceţi consumul de astfel de elemente. Fructele uscate precum merele, prunele şi bananele sunt făcute din glucide în proporţie de 88-90%, piersicile şi caisele de la 83% la 79%, iar stafidele au aproximativ 75% carbohidraţi.
5. Chipsurile. Acestea au un nivel ridicat de carbohidraţi pentru a le da aromă şi conţin 81-83% carbohidraţi.
6. Prăjiturile şi biscuiţii. Acestea pot conţine până la 84% carbohidraţi. În general, prăjiturile făinoase conţin 70 – 78% carbohidraţi.
7. Gemurile şi dulceţurile. Aceste dulciuri conţin 64-68% carbohidraţi, în funcţie de cât de dulci sunt sau de cantitatea de fructe conţinută.
8. Cartofii (copţi, fierţi sau prăjiţi). Dintre toate tipurile de a găti cartofi, cei fierţi sau făcuţi piure au cea mai mare cantitate de carbohidraţi (35% ), urmaţi de cartofii prăjiţi care au carbohidraţi în proporţie de 27%. Un cartof “clasic” conţine 21% carbohidraţi.
9. Murăturile şi oţetul. Condimentele dulci pot conţine până la 35% carbohidraţi, iar oţeturile pentru salate până la 32% carbohidraţi.
10. Pizza. Cantitatea de carbohidraţi conţinută într-o pizza depinde în general de grosimea blatului. O pizza poate conţine între 22% şi 30% carbohidraţi.
Foarte prost scris articolul. Eu de unde stiu ce-s aia carbohidrati? Cui credeti ca va adresati, absolventilor de bio-chimie?