CRONONUTRIŢIA – ALIMENTAŢIA PE PARCURSUL PRIMĂVERII

Orice fiinţă vie, inclusiv omul, nu poate fi mereu egală cu sine însăşi în timp, atât în decursul unei zile, cât şi al unui an. Fiinţele se supun, deci, unor bioritmuri zilnice (circadian), lunare şi anuale. Unii dintre noi avem bioritm diurn, adică suntem activi în prima parte a zilei, ne trezim dimineaţa, avem energie şi performanţă fizică şi mentală în această perioadă. Alţii au  bioritm nocturn, se trezesc greu dimineaţa şi au randament maxim în a doua parte a zilei. La fel, performanţele noastre variază în decursul anului.

Crononutriţia studiază şi recomandă consumul de alimente în funcţie de perioada de timp, zi, lună, an. Creată în 1986 de către nutriționistul francez Dr. Alain Delabos (director general la l’IREN – Institut de recherche européen sur la nutrition), crononutriţia este mai mult decât o dietă: este un stil complet nou de a mânca, ce urmează ritmul natural al corpului şi secrețiile enzimatice. Crononutriţia înseamnă a mânca alimente în anumite momente ale zilei, sau în anumite perioade ale anului când ne sunt cel mai folositoare, pentru a îndeplini nevoile energetice ale organismului şi a preveni stocarea grăsimii din alimente în anumite părți ale corpului. Corpul secretă diferite substanțe (enzime şi hormoni) pentru a descompune diferitele tipuri de alimente pe care le mâncăm, într-un mod calculat şi organizat.

Însăşi alimentele pot fi împărţite în diurne şi nocturne. De aceea vom acorda atenţie momentului în care consumăm alimentele, deoarece la anumite ore pot deveni chiar indigeste. Iată câteva exemple de alimente diurne. Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obişnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roşiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpşunile. Sunt considerate alimente nocturne şi pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peştele, moluştele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele.

Primăvara este considerată anotimpul renaşterii naturii, dar şi al tranziţiei bioritmului. Organismul îşi accelerează procesele de detoxifiere pentru a face faţă unui nou ciclu biologic. Ficatul este organul asociat acestui anotimp. Acum este momentul să diminuăm consumul de carne şi să creştem consumul de verdeţuri de sezon: leurda, urzicile, ceapa verde, păpădia, sparanghelul, pătrunjelul, morcovul, mazărea, prazul, guliile, ridichile, broccoli, salatele. Dintre alimentele bogate în proteină animală: peştele (păstrăv, ton), mielul, iepurele de casă sunt recomandate în această perioadă. Spre mijlocul şi sfârşitul primăverii vom consuma spre exemplu: morcovul nou, fasolea fideluţă, plantele aromate, ceapa, feniculul, ardeii. Apar fructele: cireşe, căpşuni, coacăze. Carnea potrivită este cea de pasăre de curte, păstrăvul. Cereala primăverii este grâul. Dintre alimentele primăverii, prin efectele lor se remarcă păpădia (frunze), care tonifică şi detoxifică organismul şi este puternic hepatoprotectoare, sparanghelul, care poate ameliora simptomele celor meteosensibili, leurda, urzica, usturoiul şi ceapa verde.

Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară”, pe lângă cele arătate, sunt şi coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice şi cerebrale şi stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine şi tonifia neuronii, ca şi migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului. Căpşunele sunt puternic detoxifiante, echilibrează sistemul hormonal; ca şi salvia, urzica are efect depurativ şi hemodinamic, iar cimbrişorul susţine sănătatea sistemului respirator. Cireşele sunt extrem de utile în detoxifierea organismului, în special de toxinele rezultate din consumul cărnii şi organelor (purinelor), sunt anti-inflamatorii şi protejează împotriva unor forme de cancer.

Primăvara este un anotimp solicitant, de tranziţie între bioritmul de iarnă şi cel de vară. De aceea, în această perioadă se pot reactiva boli ca ulcerul gastro-duodenal, tulburări nervoase, stări de oboseală fizică şi mentală (astenia de primăvară). În timpul primăverii avem şi postul Paştelui, prilej bun de detoxifiere a organismului.

Bioritmurile naturale ale comportamentului alimentar pot fi afectate de factorii biologici (stare de sănătate), sociali (poziţie socială), economici (acces la hrană sănătoasă), culturali (tradiţii alimentare), profesionali (educaţie, meserii sedentare) şi religioşi. Adaptarea consumului de alimente la cronofiziologia corpului, adică la modul în care acesta funcţionează în mod natural şi timpul şi ritmul în care trebuie să consumăm alimente este esenţială pentru o bună digestie, absorbţie şi utilizare a nutrienţilor, cu păstrarea sănătăţii fizice şi mentale un timp cât mai îndelungat, cu o calitate superioară a vieţii şi prevenirea îmbătrânirii precoce.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]