Thursday , April 8 2021

Ce este sănătatea?

 „Sănătatea nu este totul”, a spus cineva, „însă, fără sănătate, totul este nimic”. Iar filozoful german Schopenhauer afirma: „Nouă zecimi din fericirea noastră se bazează pe sănătate”. Şi fiindcă toţi oamenii vor să fie fericiţi, nu ne mirăm de ce se vorbeşte atât de des despre sănătate. Este adevărat că, până la o anumită vârstă, sănătatea pare să fie ceva de la sine înţeles, la care majoritatea oamenilor n-au timp să se gândească, de parcă sănătatea ar fi un cont inepuizabil în bancă, de miliarde. Aşa se face că, în vâltoarea multiplelor preocupări, cei mai mulţi nici nu se gândesc că ar avea rost să facă ceva pentru sănătatea moştenită fără vreun efort special, de la părinţi, şi pe care speră s-o transmită urmaşilor lor. Nu-şi dau seama cât de mult putem face în favoarea sau în defavoarea sănătăţii şi nici nu se gândesc la consecinţele care, mai devreme sau mai târziu, vor apărea negreşit. Vestitul medic al antichităţii, Hipocrate, spunea că dorea mai degrabă să cunoască ce fel de persoană e bolnavul decât să ştie ce fel de boală are. Iar celebrul clinician canadian, Sir William Osler, scria, în secolul al XIX-lea, că evoluţia tuberculozei are mai mult de-a face cu ceea ce se întâmplă în mintea bolnavului decât în plămânii lui.

Cea mai renumită şi, fără îndoială, cea mai respectată încă definiţie a sănătăţii e aceea dată de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), apărută în preambulul constituţiei ei, către sfârşitul anilor ’40. Ea sună astfel: „Sănătatea e o stare de totală bunăstare fizică, mintală şi socială, şi nu doar lipsa bolii sau a infirmităţii”. Această definiţie a izvorât din convingerea OMS că siguranţa viitoare a păcii mondiale stă în ameliorarea sănătăţii fizice, mintale şi sociale. Toată lumea ştie că sănătatea fizică înseamnă absenţa bolii şi a oricărei infirmităţi, în prezenţa energiei şi a vitalităţii suficiente pentru îndeplinirea datoriilor zilnice şi a activităţilor recreaţionale, fără a obosi în mod deosebit. Sănătatea socială se referă la abilitatea de a comunica în mod eficient cu oamenii din jur şi cu mediul social, prin angajarea în relaţii personale satisfăcătoare. Există nenumărate dovezi că cei care au multe legături sociale se îmbolnăvesc mai rar şi sunt mai satisfăcuţi de viaţă. Sănătatea mintală sau psihică se referă atât la absenţa tulburărilor psihice, cât şi la capacitatea de a rezolva solicitările vieţii cotidiene şi relaţiile sociale, fără probleme emotive sau de comportament. Se ştie că bunăstarea psihică are mult de-a face cu sănătatea psihică.

Funcție de etapă istorică și de factori politici și economici, îngrijirea sănătății poate fi centrată mai mult pe diagnosticul și tratamentul bolilor, sau pe prevenția lor. În lumea dezvoltată, momentan, sistemele de sănătate furnizează o îngrijire centrată pe diagnostic și tratament, această caracteristică fiind însă moștenită, filozofia care a stat la baza sistemelor apărând pe la începutul secolului trecut, când factorii care afectau cu preponderență sănătatea erau de natură acută și infecțioasă, afectând o populație tânără dintr-un grup uman cu speranță de viață mai redusă. Există deci momentan o nepotrivire între mijloacele de îngrijire oferite de sistemele de sănătate actuale, bazate pe tehnologii avansate și costisitoare de diagnostic și tratament, și problemele la care trebuie să facă față populația azi, îmbătrânită și afectată fiind de complexe maladii cronice. Această nepotrivire se traduce în primul rând prin creșterea accelerată a costurilor sistemelor de sănătate în țările dezvoltate, unde resursele sunt în majoritate concentrate pe căutarea a câte unui “glonț magic” pentru fiecare maladie sau simptom. Răspândirea infectării cu SARS-CoV-2 la scară planetară a schimbat semnificativ modul în care ne raportăm la realitatea zilnică. Distanțarea fizică între oameni a devenit cea mai potrivită, dar și mai la îndemână metodă profilactică, în toate aspectele vieții noastre sociale.

Sănătatea poate fi comparată cu un miraj: o putem atinge, dar niciodată n-o deţinem în totalitate. Sănătatea nu e ceva ce poţi poseda, ci un proces; e o cale de a fi. Niciodată nu putem spune „sunt absolut sănătos”, ci putem fi mereu în mers, în înaintare, căutând să atingem o ţintă care, în sine, e de neatins. Concepţia că bolile societăţii actuale sunt legate de stilul de viaţă şi că ele se pot preveni, fiind chiar reversibile, constituie cea mai importantă descoperire medicală a secolului XX. E mult mai simplu sa previi decât sa tratezi. Starea sănătății în UE este definită prin trecerea la prevenție și la asistența medicală primară ca fiind tendința cea mai importantă în toate țările. Reticența față de vaccinuri reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice peste tot în Europa, amenințare ce poate fi combătută îmbunătățind cunoștințele despre sănătate, contracarând dezinformarea și implicându-i activ pe lucrătorii din domeniul sănătății.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar

 

Vezi si

Dr. Cobuz: Prevenția diabetului zaharat

„Screeningul” este definit ca drept identificarea prezumptivă a unei boli sau a unui defect nerecunoscut, …