Ce este alimentatia sanatoasa?

Alimentaţia sănătoasă este acel tip de alimentaţie care acoperă optim nevoile calorice şi nutritive ale individului, furnizează nutrienţi esenţiali şi energie pentru menţinerea stării de sănătate. În mod practic îndeplineşte 5 criterii:
1. Trebuie sa fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă nutrienţi esențiali, fibre şi energie în cantităţi suficiente pentru menținerea sănătăţii şi a greutății corpului. Fiecare nutrient poate fi folosit pentru a demonstra importanţa unei diete adecvate. Fierul este un exemplu cunoscut. Fiind un nutrient esențial, pierderea lui zilnică din diferite motive trebuie urmată de înlocuire, inițial prin consumul alimentelor care îl conțin. Dacă se consumă prea puține alimente conţinând fier se poate dezvolta o anemie nutrițională prin deficit de fier. Imediat după creșterea consumului zilnic de alimente bogate în fier fenomenele specifice deficienței încep să dispară. Carnea roșie de vită tânăra şi porc, peştele, carnea de pui şi anumite legume (fasole, mazăre) intră in categoria alimentelor bogate in fier.
2. Alimentația sănătoasă trebuie să fie echilibrată. În alegerea dietei nu trebuie să prevaleze un aliment în defavoarea altuia. Cu alte cuvinte, trebuie respectată o anumită proporție, de preferat cea optimă. Pentru aprecierea importanţei alimentației echilibrate, să discutăm despre un alt nutrient esențial, calciul. O dietă lipsită de calciu este urmată de o dezvoltare osoasă deficitară la copii în perioada de creștere şi/sau poate mări susceptibilitatea la afecțiuni prin pierderi osoase la adult (osteoporoza). Sursele alimentare principale de calciu sunt laptele şi produsele lactate, întâmplător extrem de sărace în fier. Copiii şi adulții trebuie să consume destul lapte şi produse lactate în fiecare zi pentru a-şi asigura nevoile, dar nu într-o cantitate atât de mare încât să ducă la eliminarea din dietă a alimentelor bogate în fier, deoarece cea mai mare parte a alimentelor bogate în calciu sunt sărace în fier. Echilibrarea întregii diete astfel încât să asigure necesarul din fiecare din cele 40 de nutriente esențiale pentru sănătate, este un act de decizie care presupune multă îndemânare pe baza unor cunoștințe furnizate de medicul nutriţionist.
3. O alimentație sănătoasă trebuie să fie controlată caloric. Controlul caloric al dietei se referă la aportul energetic, care, în mod normal, nu trebuie sa depășească nevoile metabolice şi de activitate fizică, dar nici să nu fie mai mic decât acestea. Astfel se asigură controlul greutăţii corporale. Acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea a diferite strategii nutriționale, explicate şi urmărite de medicul specialist nutriţionist.
4. Moderația în alimentație se referă la posibilul exces de sare, grăsimi, zahăr sau alt component nedorit peste anumite limite, care poate atenta la sănătate. De aceea, majoritatea ghidurilor nutriționale menționează limita lor superioara în dietă, până la care se presupune că nu apar în timp diverse boli. Unele persoane consideră că pentru a respecta această recomandare nu trebuie să se bucure niciodată de deliciul unei fripturi sau al unei înghețate. Atitudinea este complet greșită, prin carenţa de informație: moderație, nu abstinenţă, aceasta este cheia succesului! De exemplu, o înghețată pe săptămână, în contextul unui plan dietetic corect condus, poate avea un impact nutrițional mic; o înghețată pe lună nu are practic nici un efect nutrițional negativ. Moderația mai însemnă că sunt necesare anumite limite chiar şi pentru constituenții alimentari considerați buni. De exemplu, un anumit nivel al fibrelor alimentare contribuie la un tranzit intestinal normal, dar prezenţa lor excesivă în dietă poate duce la pierderea unor nutriente esenţiale.
5. Alimentația este sănătoasă şi hrănitoare cu adevărat dacă este variată. Varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi după zi, pentru perioade lungi de timp. Se agreează ideea unei alimentații variate din mai multe rațiuni. Un prim motiv ar fi că anumiți nutrienţi mai puțin cunoscuți şi unele componente alimentare nonnutritive pot fi importante pentru sănătate. O altă rațiune este aceea că o dietă monotonă poate să încarce organismul cu cantităţi mari de toxine sau contaminanți alimentari. Aproape fiecare greșeală alimentara poate fi diluată prin consumul altor alimente. În cele din urmă, nu trebuie neglijat nici faptul că varietatea adaugă interes – experimentarea unor alimente noi poate fi chiar o sursă de plăcere!
În concluzie, o dietă bine planificată şi dirijată nutrițional este adecvată în nutrienţi, echilibrată în ceea ce privește tipurile de alimente, oferă energia care acoperă toate cheltuielile, este moderată în constituenți indezirabili şi oferă varietate.

Dr. Claudiu Cobuz – Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale.  Email: [email protected]