Smecherii care ne-au împuţit oraşul habar n-au cum să rezolve problema de la staţia de epurare

Toată răspunderea pentru mirosul din zona Mall – Bazar este acum pasată pe falimentara spaniolă Dytras, iar cei care au avizat şi chipurile au acordat asistenţă se jură că sunt curaţi ca lacrima u nimeni nu trage la răspundere firma EPTISA care a avut contractul de asistenţă tehnică pe motiv că proiectul staţiei de epurare nu se referea la mirosuri, ci la apa care urma să fie deversată în râu şi care trebuia să respecte anumiţi parametri u peste trei milioane de euro au fost înghiţiţi de firma de consultanţă pentru ca, spre finalul proiectului ISPA, să se constate că în unele zone din oraş miroase de la canalizarea „modernizată”, iar retehnologizarea staţiei de epurare s-a făcut pe o documentaţie care nu a ţinut cont de unele elemente esenţiale: să ţină mirosul pestilenţial departe de oraş u în tot acest timp, ACET, singura firmă care dispune de specialişti în domeniu şi care este până la urmă beneficiara lucrării, în complicitate cu EPTISA nu a scos o vorbă despre neregulile majore de la staţia de epurare

Responsabilitatea pentru lucrările proaste de la staţia de epurare a apelor uzate din Suceava este pasată doar pe umerii firmei spaniole Dytras, intrată recent în insolvenţă, în timp ce pentru proiectul prost făcut de la bun început nu este făcut nimeni responsabil. De aici porneşte totul iar de proiectul în sine nu este responsabil doar Dytras, ci un lanţ întreg de societăţi şi instituţii care au girat spunând că documentaţia este bună.
Lucrurile stau mai grav decât par. Firma de consultanţă Eptisa a încasat, conform contractului, 3,16 milioane de euro, iar fondurile din programul ISPA au fost plătite la termen pe tot felul de analize, deconturi pe vizite în teren şi pe călătorii, dar nimeni nu îi întreabă de ce s-a ajuns la această situaţie şi de ce nu au sesizat neajunsurile din proiect. De-a lungul derulării proiectului ISPA, Eptisa a fost una din firmele care a avut un tratament aparte. In vreme ce toate acuzele pentru unele întârzieri la lucrările de la reţelele de apă, de canalizare sau de la staţia de epurare picau pe umerii firmelor care fac lucrările, niciodată nu era deranjată firma Eptisa cu nimic. Situaţia se întâmplă şi acum, asistenţa tehnică asigurată de Eptisa fiind plătită integral, nicio autoritate nu spune nimic despre asta şi totul este pasat pe umerii altora.
ACET SA este printre puţinele firme care are personal de specialitate şi care nu a sesizat că ar putea fi ceva în neregulă cu proiectul de retehnologizare a staţiei de epurare. Suma totală alocată în cadrul programului ISPA, pentru toată procedura de retehnologizare a staţiei de epurare este de 13,66 milioane de euro. Obiecţiile care au fost făcute se refereau de obicei la respectarea graficului de lucrări. Nici măcar aici nu s-a prins nimic de cei de la Dytras, dovadă că nici proiectul nu a fost cum trebuie şi nici la timp.
Asta include atât documentaţia care trebuia să stea la baza efectuării lucrărilor, cât şi lucrările propriu – zise. Ambele categorii au căzut în sarcina celor de la Dytras, însă de bine ce a fost făcut proiectul, s-a ajuns ca nu doar în preajma staţiei de epurare să fie un miros de grajd, ci şi mult după, uneori până la Bazar, alteori la Carrefour sau la primele blocuri din zona cartierului Burdujeni.
Inainte de aşa zisa retehnologizare, plătită cu bani grei, în cea mai mare parte fonduri nerambursabile, mirosul pestilenţial era doar la staţia de epurare a apelor uzate. După retehnologizarea pe care acum autorităţile susţin că nici măcar nu este finalizată a ajuns la o situaţie la care nimeni nu s-a aşteptat: miroase mai tare şi soluţii încă se caută.
Nici Agenţia de Protecţie a Mediului, unde lucrează de asemenea specialişti care ar fi putut trage alarma în ceea ce priveşte detaliile proiectului de retehnologizare nu a făcut acest lucru de la bun început. Acum vine cu soluţii, pe termen scurt şi pe termen mediu.
Si ACET şi Agenţia de Protecţie a Mediului au aceeaşi placă: „proiectul e bun, dar nu a fost finalizat”. Cu avizele date, toate proiectele de pe ISPA au mers mai departe, s-a trecut la lucrări autorizate de Primărie. De ce este situaţia asta? Răspunsurile de la ACET şi APM nu fac altceva decât să devoaleze o atitudine limitată: în proiect nu au fost prioritare soluţiile pentru mirosurile din zona staţiei de epurare.
„Proiectul este bun pentru că urmărea în primul rând calitatea apei deversate în râul Suceava să se încadreze în parametrii legali. Nu avea nicio treabă proiectul cu mirosurile”, a răspuns Ioan Postolache, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA la întrebarea legată de consultanţa făcută de Eptisa şi de faptul că nu au fost luate măsuri din timp. O opinie similară are şi Vasile Oşean, şeful APM Suceava, care a precizat că proiectul de altfel avizat „la acel moment”, adică în 2008, de către APM era bun, dar proiectul nu a fost dus la capăt, iar scopul pentru lucrările la staţia de epurare a fost legat de calitatea apei care urma să fie tratată şi deversată în râul Suceava. „Inainte de retehnologizarea staţiei de epurare erau unele probleme de mediu în legătură cu parametrii apei uzate. Acum, apa uzată se încadrează în parametri, dar s-a alunecat în partea cealaltă, adică problema cu mirosurile”, a spus Vasile Oşean. (DAN PRICOPE)