Săptămâna prevenirii criminalității 2022 – la final. Maraton al activităților informativ-preventive ale polițiștilor suceveni

În perioada 23 mai – 27 mai a.c.,  structurile Inspectoratului de Poliție Județean Suceava au desfășurat la nivel județean, sub coordonarea Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, peste 100 de acțiuni în contextul evenimentului ,,Săptămâna Prevenirii Criminalității 2022”, în spații publice, în instituții de învățământ din mediul urban și rural, sau în societăți comerciale cu angajați preponderent de sex feminin, în cadrul cărora au fost abordate teme precum:

Fără discriminare! – tematica abordată vizând noțiuni generale despre discriminare, formele acesteia și exemple concrete de discriminare în mediul școlar.

Prevenirea violenței în familie! – noțiuni despre formele violenței în familie, ordinul de protecție și legislația în domeniu.

Disparțiile sau plecările voluntare! – importanța respectării regulilor, rolul procesului de învățământ în formarea tinerilor și consecințele care pot surveni în urma comportamentului școlar deviant.

Eroii internetului! – aspecte legate de criminalitatea informatică, furtul de date personale, hărțuire online.

Siguranța pe stradă și acasă!

Siguranța rutieră – Siguranță pentru viață!

Astfel, aproximativ 10.000 de cetățeni din întreg județul au beneficiat de noțiunile prezentate, dar și de recomandările polițiștilor prahoveni, cei mai mulți dintre aceștia fiind elevi, într-un număr de peste 7.700.

În acest context au fost împărțite peste 1.500 de broșuri cu texte preventive pe tematica abordată de polițiști.

În această săptămână, în cele 5 zile de activități, cele mai sensibile subiecte au fost atât cele despre plecările voluntare, cât și violența domestică.

Finalul Campaniei  ,,Săptămâna Prevenirii Criminalității 2022” a fost marcat vineri, 27 mai 2022 printr-o activitate de amploare pe esplanada centrală din municipiul Suceava. Polițiști, jandarmi și polițiști locali au expusă tehnica din dotare și au organizat ateliere de prezentare. Împreună cu parteneri de la Salvați Copiii, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și voluntari au fost organizate jocuri interactive și activități preventive la care au participat în intervalul orar 10:00 – 13:00 peste 400 de copii dar și cadre didactice și adulți. Au fost abordate subiecte de interes pentru tineri și s-au purtat discuții deschise și constructive.

Dispariție sau plecare voluntară?

Abordările polițiștilor au plecat de la întrebări sau chiar afirmații ale tinerilor care i-au ajutat să înțeleagă problemele acestora și să poată să vină în ajutorul lor.

• Mama nu îmi dă voie să ies din casă după ora 22.00…
• Prietena mea are mai multă libertate decât mine…
• De ce eu nu pot avea un prieten, chiar dacă am doar 12 ani ….
• Care e problema dacă am plecat fără să știe ai mei unde am înnoptat…
• Nu s-a întâmplat nimic, am avut telefonul descărcat….
• Nu am mai suportat și am plecat să nu îi mai văd …
• Părinții mei nu înțeleg că așa sunt vremurile….
• Vreau să petrec mai mult timp cu prietenii mei ….
• Ce fac rău dacă am un iubit la 13 ani …..

În majoritatea cazurilor din cazurile întâlnite la nivel local au în vedere plecările voluntare ale adolescenţilor ajunşi în pragul teribilismului, a monotoniei, a dorinţei asidue de schimbare şi de ieşire în evidenţă!

Există o discrepanţă între o dispariţie propriu-zisă, cunoscută şi sub denumirea de dispariţie în împrejurări suspecte şi o plecare voluntară cauzată de o multitudine de aspecte interne sau externe.

Dispăruţii pot fi, fără nicio ezitare, victimele unui puternic dezechilibru psihologic, existând şanse mari de a rămâne marcaţi şi traumatizaţi după o astfel de aventură. Totodată, aceşti tineri îşi pun viaţa în pericol la fiecare pas, iar lipsa bunurilor materiale îi poate îndemna să fie părtaşii unor acte de violenţă şi infracţiune.

Chiar dacă este vorba de o ceartă cu părinţii sau de presiune din partea anturajului, plecarea de acasă nu este şi nu va fi vreodată văzută ca o soluţionare a problemei! Din contră, aceasta este percepută ca o agravare!

De ce aleg să dispară din peisaj şi să se expună altor pericole? 

Totul levitează în jurul teribilismului, a nevoii de cunoaştere a necunoscutului, dar de multe ori dispăruţii pot fi victime ale omorului, lipsirii de libertate, viol şi chiar vătămare corporală.

În aceeaşi ordine de idei, trebuie să încurajăm comunicarea între părinţi şi copii şi trebuie acordată o atenţie maximă anturajului, a oamenilor cu care adolescenții își petrec timpul liber

Polițiștii suceveni au discutat cu tinerii despre faptul că viaţa are urcuşuri şi coborâşuri şi nimic nu este permanent! Nici chiar fericirea, dar nici durerea sau suferinţa.

Aceștia au fost încurajați să evite să își vadă parinții ca pe niște dușmani și să încerce să vadă situația și din punctul lor de vedere.

Un alt subiect atins a fost acela cu privire la violența domestică care îmbracă mai multe forme : abuz fizic, abuz emoțional sau abuz financiar.

Violența domestică este atunci când o persoană încearcă să controleze și să-și impună puterea asupra partenerului său într-o relație intimă.

Abuzul fizic este probabil cea mai recunoscută formă de abuz. Poate duce la răni fizice, și în unele cazuri la amenințarea vieții. Nu întotdeauna lasă semne sau cicatrici vizibile.

Exemple:

• A fi împinsă
• A fi lovită și pălmuită.
• A fi bătută cu bețe, bâte de golf, bâte de hurley, ciocane și curele.
• A fi înjunghiată cu cuțite și bucăți de sticlă.
• A vă astupa gura pentru a nu țipa în timpul atacurilor fizice.
• A fi bătută și violată în timpul sarcinii, a fi aruncată pe scări în jos în timpul sarcinii.

Abuzul emoțional este un mod mult mai eficient de a stabili un dezechilibru de putere într-o relație. Adesea nu este văzut cu ochiul liber sau nu poate fi definit de către cei din afara relației.

Abuzul emoțional este la fel de dăunător ca și violența fizică. Adesea implică amenințări cu abuz sexual și fizic.

Exemple:

• A fi înjosită
• A fi criticată în mod constant
• A fi controlată și monitorizată în mod constant prin folosirea tehnologiei: inclusiv verificarea și înregistrarea folosirii telefonului; verificarea conectărilor telefonice și citirea tuturor mesajelor; abuzatorii folosesc programele spion pentru a citi emailurile și instalează pe ascuns camere în casă.
• Proprietățile sunt distruse, inclusiv mașinile, mobila, hainele și casa.
• A fi încolțită, deoarece abuzatorul îi ia cheile de la mașină, îi golește rezervorul de benzină, îi fură sau îi distruge telefonul, astfel încât femeia nu poate căuta ajutor.
• A nu fi niciodată lăsată singură; femeile pot fi urmărite din cameră în cameră; sunt însoțite la toate activitățile din afara domiciliului.

Atunci când există o dinamică a abuzului și controlului într-o relație intimă, există un risc foarte mare să apară și abuzul și intimidarea sexuală. Este mai greu pentru femeile care sunt abuzate de către partenerul lor să negocieze o relație sexuală egală și liberă cu acest partener.

Exemple:

• A fi violată și bătută în mod repetat: a fi dezbrăcată cu forța și violată; a i se spune că e datoria ei să întrețină relații sexuale cu abuzatorul.
• A fi violată în fața copiilor.
• A fi violată în cazuri deosebite de vulnerabilitate fizică, de exemplu, chiar după nașterea unui copil.
• Degradarea sexuală inclusiv folosirea pornografiei grafice și explicite.

Abuzul financiar este o formă de violență domestică prin care abuzatorul folosește banii ca un mod de a-și controla partenerul. Este o tactică pe care abuzatorii o folosesc pentru a câștiga putere și dominare asupra partenerilor lor și are ca scop de a izola femeia într-o stare de dependență financiară completă.

Exemple:

• Controlul asupra finanțelor familiei.
• A nu avea permisiunea de a avea un venit independent.
• Obligația de a da socoteală pentru toate cheltuielile inclusiv să aduci chitanțe și socoteală pentru tot ce s-a cheltuit.
• A nu avea permisiunea să cumperi lucruri personale.
• A lua toate cardurile de bancă ale femeii și a goli conturile comune.
• Neplătirea sau plata neregulată pentru întreținerea copiilor.
• A nu da bani pentru mâncare pentru femei și copii și bani pentru plata facturilor de întreținere.
• Folosește recesiunea ca motiv pentru a-și justifica abuzul.

Nu uitați faptul că nu există vreo cultură sau religie care să tolereze violenţa domestică. Violența domestică este descrisă ca fiind „cea mai democratică infracțiune”.

Nu există un anumit „tip” de casă în care se întâmplă acest lucru. Nu există un anumit „tip” de femeie căreia i se întâmplă, se arată într-un comunicat transmis de IPJ Suceava.