Reputatul eminescolog Dimitrie Vatamaniuc a murit la vârsta de 98 de ani

Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, reputat eminescolog, apărător și promotor al culturii și civilizației românești din Bucovina de Nord, s-a născut în 1920 la Sucevița. De numele său este legată încheierea ediției integrale de volume “Opere” cu scrierile lui Mihai Eminescu. “Născut și crescut în Bucovina de Nord, Dimitrie Vatamaniuc s-a implicat cu dăruire în studierea, apărarea și promovarea valorilor culturale românești din această zonă locuită de români, rămasă sau nu în granițele țării”, arată Academia Română  

Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, reputat eminescolog, apărător și promotor al culturii și civilizației românești din Bucovina de Nord, a încetat din viață miercuri, potrivit unui comunicat de biroul de presă al forului cultural și științific.

Cel de al cărui nume este legată încheierea ediției integrale de volume “Opere” cu scrieri­le lui Mihai Eminescu s-a născut pe 25 septembrie 1920, la Sucevița. Dimitrie Vatamaniuc a urmat școala primară în comuna natală, pentru ca apoi să studieze la Cernăuți, unde a absolvit școala Normală de Învățători, și la Rădăuți. Absolvent al Liceului “Eudoxiu Hurmuzachi”, a absolvit în 1947 Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj-Napoca. Teza sa de doctorat, pe care a susținut-o la Institutul de Istorie ­Li­terară și Folclor al Academiei Române în 1957, l-a avut în calitate de conducător științific pe G. Călinescu.

A fost profesor de limba și literatura română la Liceul “Andrei Mureșanu” din Dej, redactor la Almanahul literar din Cluj, cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor, lector la Universitatea din București și, din 1964, a fost șef de secție la Centrul de Documentare și Informare științifică al Academiei Române. Din 1974 a lucrat în calitate de cercetător la Institutul de Teorie și Istorie ­Li­terară al Academiei Române.

A preluat continuarea ediției integrale a operei lui Mihai Eminescu, inițiată și coordonată de Perpessicius. Sub îngrijirea sa au apărut, între 1977 și 1993, volumele VII-XVI din integrala operei eminesciene, ediție ce avea să fie desăvârșită în 1999. Pe baza ei, Dimitrie Vatamaniuc va edita apoi mai multe serii de “Opere” ale poetului național (Editura Univers Enciclopedic și Editura Academiei Române, 1999-2003; Fundația Națională pentru Stiință și Artă sub egida Academiei Române, 2015), precum și “Publicistica lui M. Eminescu. 1870-1877” (1977), “Eminescu. Manuscrisele” (1988), “Eminescu. Contribuții documentare” (1993), “Eminescu și Transilvania” (1993), “Publicistica lui Eminescu. 1877-1883, 1888-1889” (1996); “Caietele lui Eminescu. Mitologie și document” (1998), “Bucovina între Occident și Orient” (2006), “Eminescu în ediția academică integrală” (2010), “Eminescu în ediții integrale” (2013).

“Născut și crescut în Bucovina de Nord, Di­mitrie Vatamaniuc s-a implicat cu dăruire în studierea, apărarea și promovarea valorilor culturale românești din această zonă locuită de români, rămasă sau nu în granițele țării. A fost director al Centrului pentru Studierea ­Pro­blemelor Bucovinei din Rădăuți al Academiei Române, transformat, în 1992, în Institutul Național Bucovina; redactor-responsabil al revistei Analele Bucovinei și coordonator al Enciclopediei Bucovinei în studii și monografii; director al revistei Septentrion, publicație a Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina. Îndelungata și bogata sale activitate culturală și științifică i-a adus recunoașterea celui mai înalt for de consacrare al țării, Academia Română alegându-l membru de onoare în 2011”, se arată în comunicat.

A primit titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităților “Lucian Blaga” din Sibiu și “ștefan cel Mare” din Suceava. Activitatea sa literar-științifică include zeci de studii monografice, între care “G. Coșbuc. O privire asupra operei” (1967); “Ioan Slavici și lumea prin care a trecut” (1968); “Ioan Slavici. Opera literară” (1970); “Ion Agârbiceanu” (1970); “Lucian Blaga. Biobibliografie” (1977), “Lucian Blaga. Contribuții documentare” (1998), “Tudor Arghezi. Biobibliografie” (2 vol., 2005).

In decembrie 2010, Consiliul Județean Suceava i-a acordat marelui cărturar titlul de Cetățean de Onoare al județului Suceava. (O.S.)