Primul român „Drept între popoare”, suceveanul Traian Popovici, omagiat la USV

Un eveniment de excepție pentru un om de excepție a avut loc joi, 20 octombrie, la sala de lectură a Corpului E de la Universitatea „Ştefan cel Mare”. Este vorba despre primarul din 1941 al orașului Cernăuți, av. dr. Traian Popovici. Şi nu întâmplător, ci pentru că pe data de 17 octombrie s-au împlinit 130 de ani de la nașterea avocatului Traian Popovici. Despre cel care a fost primar al orașului Cernăuți în 1941 nu se știu foarte multe de către majoritatea cetățenilor.

După cum avea să remarce unul dintre cei care au luat cuvântul la sesiunea omagială de la USV, prorectorul Mircea Diaconu, „Bucovina este o realitate volatilă și abia anul trecut unul din tinerii care sunt studenți la noi a știut să explice de ce Suceava are două gări, una la Burdujeni și alta la Ițcani”. Cu toate acestea, faptul că meritele lui Traian Popovici au fost cu adevărat remarcabile iar curajul său – în acel context tulbure – a fost remarcabil îndreptățește și obligă posteritatea să îi acorde atenția cuvenită. și nu întâmplător a fost evocat și faptul că primarul care a salvat 20.000 de cernăuțeni care, pe criterii etnice, urmau a fi deportați în lagărele din Transnistria a fost înmormântat la Fundu Moldovei.

Desigur, nici asta nu a fost omis a fi menționat la evenimentul de la USV care a avut loc cu începere de la ora 14:00 a zilei de joi. Practic, avocatul Traian Popovici – care descinde dintr-o familie de preoți din Udești după cum avea să evoce prorectorul Mircea Diaconu citând printre surse și pe eroul bucovinean Ion Grămadă – rămâne în conștiința posterității pentru că reușit să oprească deportările pe criterii etnice, în special evrei: aproape 20.000 de oameni.

Iar prof.univ.dr. Aurora Ciucă – specialist în domeniul drepturilor omului – a și menționat cum a reușit: măsuri administrative care au exceptat categorii precum pensionari, arhitecți, avocați, artiști, medici, magistrați etc. Practic, toate acele categorii care au fost și/sau erau în slujba comunității. Cu titlu de comparație, Oskar Schindler, a devenit cunoscut prin aceea că a reușit să salveze de la Holocaust aproximativ 1200 de etnici evrei.

La puțin timp după cea de-a doua conflagrație mondială, Traian Popovici se stinge din viață. În comuna Fundu Moldovei unde a fost și înmormântat și unde au fost oficiat, cu diverse ocazii ceremonii religioase specifice cultului creștin ortodox. Nu a mai apucat să vadă cum la mai bine de două decenii țara celor pe care i-a salvat i-a conferit un binemeritat loc în Clubul select al „Drepților între popoare”. În 1969, Israelul i-a decernat lui Traian Popovici titlul, medalia și diploma de „Drept între popoare”.

Sesiunea omagială pregătită nu oriunde, ci într-o locație aleasă pentru intelectuali – Universitatea Ştefan cel Mare – și nu cu oricine, ci cu nume mari care s-au reunit pentru omagierea celui al cărui nume reverberează în conștiința noastră – av. dr. Traian Popovici – nu a fost în zadar. Iar asta și pentru că exemplul său a fost evocat nu doar de un colectiv restrâns de istorici, ci de diverși specialiști din diverse domenii, inclusiv cei din breaslă sa: avocații. Nu doar din România – și amintim în primul rând pe decanul Baroului Suceava, av. Liviu Mihai – ci și Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Avocaților din Republica Moldova. Istoricii suceveni Florin Pintescu și Radu Florian Bruja au luat cuvântul, printre alții, și este de remarcat faptul că decanul Facultății de Istorie-Geografie a USV, prof.univ.dr. Florin Pintescu a anunțat în mod clar demersul ca una din sălile reprezentative de la USV să poarte numele lui Traian Popovici. (Dan PRICOPE)