“Pentru Suceava solutia o reprezinta investitiile, iar nu pomenile”

–         Se termin\ anul 2010, un an greu pentru suceveni, pentru rom=ni `n general. V\ invit s\ punct\m c=teva dintre realiz\rile pe care conducerea Consiliului Jude]ean Suceava, dumneavoastr\ pesonal, `n calitate de pre[edinte al acestei institu]ii, le-a]i ob]inut, c=te dintre planurile de la `nceputul anului au fost puse puse `n aplicare, c=te au r\mas restante [i vor fi reportate pentru anul viitor?
–         Este `ntr-adev\r un moment de bilan]. A[ `ncepe cu o ultim\ [tire, pe care o anun] `n premier\. ~n urm\toarele zile, dup\ o discu]ie cu guvernul vor mai intra `nc\ 100 de miliarde de lei vechi `n jude]ul Suceava care vor ajunge la multe prim\rii care sunt `ntr-o situa]ie financiar\ mai grea, `n special din localit\]ile care au fost afectate de inunda]ii, indiferent de culoarea politic\. Am cerut bani din Fondul de rezerv\ al Guvernului, peste 50 de miliarde de lei vechi care cred c\ vor intra `n aceste zile. S\ punct\m [i eforturile `n acest sens f\cute de parlamentari. Mai sunt o serie de lucr\ri pe care le-am f\cut `n acest an pe Ordonan]a Guvernului 7, care se refer\ la ap\ [i canal pentru care a[tept\m bani, ca un ultim efort. Dac\ d\m timpul `n urm\, anun]am acum c=teva zile c\ Suceava a primit pentru 52 de [coli, 47 de miliarde de lei vechi. Trebuie s\ recunosc c\ a fost un efort uria[ de a aduce s\pt\m=nal bani `n  jude]ul Suceava [i nu pu]ini. Din acest punct de vedere, dac\ trag linie, `ntr-un an greu, un an de criz\, efortul pentru Suceava din partea Guvernului, dar [i cel pe bani europeni, a fost uria[.
–         Cum st\m, ca jude], la absorb]ia de fonduri europene?
–         Anul 2010 a fost un an al absorb]iei fondurilor europene pentru jude]ul Suceava. G=ndi]i-v\ c\ s-au depus peste 770 de proiecte `n `n valoare de un miliard o sut\ cinzeci de milioane de euro. Multe dintre ele sunt `n derulare, unele sunt finalizate deja. F\r\ s\ ne batem cu c\r\mida `n piept, pentru c\ este loc de mai bine, dac\ ne uit\m la gradul de absorb]ie `n compara]ie cu alte jude]e, Suceava s-a mi[cat bine [i aici este meritul salaria]ilor care au lucrat pentru proiecte europene, din Consiliul Jude]ean, de la prim\rii, de la alte institu]ii. Bravo lor.
N Mul]umiri pentru sprijinul primit de la Biseric\ [i sponsori, pentru eliminarea efectelor calamit\]ilor din acest an
–         Cum a]i gestionat `nl\turarea efectelor calamit\]ilor din acest an?
–         A fost `ntr-adev\r un an greu, cu inunda]ii. A venit [i efectul cumulat al calamit\]ilor din anul 2008. Dac\ tragem linie, vedem c\ cele aproape 5000 de case afectate de inunda]ii, `ntr-un fel sau altul, s-au reparat. Noi am alocat pentru aceasta aproape un milion de euro. La cei care [i-au f\cut case noi am alocat 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare cas\ iar pentru cele peste 1000 de case `n care a intrat apa s-au dat c=te 25 de milioane de lei vechi de la Consiliul Jude]ean. Am `ncercat s\ fim solidari cu popula]ia [i cu sume de bani, dincolo de zecile [i zecile de TIR-uri cu materiale de construc]ie [i de ajutoare venite `n jude]ul Suceava. Din nou, trebuie s\ mul]umesc celor care ne-au ajutat – sponsori, oameni cu suflet mare [i celor care au construit. Arhiepiscopia Sucevei [i R\d\u]ilor, Schweighofffer.
–         Cum func]ioneaz\ descentralizarea `n domeniul s\n\t\]ii, care a devenit realitate `n acest an?
–         ~ntr-adev\r, anul 2010 a fost [i un an al descentraliz\rii. S-a produs preluarea spitalelor de c\tre consiliile locale, a Spitalului Jude]ean de c\tre CJ. Este [i un an `n care s-au `ncheiat c=teva investi]ii frumoase pentru jude]ul Suceava la Spitalul Jude]ean. O unitate spitaliceasc\ `n care la ora care vorbim se mai dau `n func]iune sec]ii. Avem mai mult de jum\tate din spital modernizat. Uita]i-v\ la Spitalul Vechi cum arat\ [i cum arat\ cea mai mare parte din Spitalul Nou. Zilele acestea sunt gata [i lucr\rile de modernizarea sec]iei pentru diabetici, investi]ie la nivel european.
N  “Bucovina a devenit un brand foarte cunoscut [i  atractiv, prin ac]iunile la nivel na]ional [i interna]ional”
–         ~n acest an Consiliul Jude]ean Suceava a depus eforturi intense de promovare a brand-ului Bucovina. ~n ce m\sur\ eforturile f\cute au adus rezultate concrete?
–         P=n\ [i cei mai r\ut\cio[i oameni recunosc, zona noastr\, Bucovina, a `nceput s\ devin\ un brand foarte cunoscut, foarte atractiv, prin ac]iunile la nivel na]ional [i interna]ional. Proiecte precum Pa[tele `n Bucovina, Cr\ciun `n Bucovina, Produs `n Bucovina [i alte multe ac]iuni care s-au f\cut la nivel interna]ional, precum prezen]a noastr\ `n Parlamentul European, `n t=rgurile de turism din Viena – Austria, din Germania  [i din alte p\r]i. Tot mai mult se vorbe[te despre Bucovina. De aici [i a[tept\rile pe care le avem `n ceea ce prive[te investitorii [i rela]iile noastre interna]ionale. Nu `n ultimul r=nd trebuie s\ amintim c\ noi am preluat conducerea Euroregiunii Prutul de Sus, una dintre cele mai mari euroregiuni din Europa. Pre[edin]ia este de]inut\ de Suceava. {i aici, avem destul de multe ini]iative, de ac]iuni [i proiecte transfrontaliere care prind contur. At=t `n ceea ce prive[te protec]ia mediului pe ape – Siret, Prut, Suceava, c`t [i `n ceea ce prive[te drumurile. Pentru mine, cel mai important proiect acum este legarea zonei C=mpulung – Vatra Dornei de Izvoarele Sucevei [i de aici ie[irea `n Ucraina. Mai avem [apte kilometri [i ajungem `n Ucraina cu modernizarea drumului. Este un lucru, cred eu, foarte important pentru zon\.
–         Dac\ tot vorbim de drumuri, `n ce m\sur\ infrastructura rutier\ a jude]ului a fost men]inut\ ori dezvoltat\ `n anul 2010?
–         Anul 2010 este `n sf=r[it  anul care a adus finalizarea lucr\rilor pe DN 17, Suceava – Cluj. Este ceva. S\ faci p=n\ la Cluj cu ma[ina trei ore este mare lucru. Sau s\ vin\ turi[tii de la Cluj la Dorna `ntr-o or\ [i jum\tate, este de asemenea mare lucru. Anul 2010 este [i anul gazului metan la C=mpulung Moldovenesc. C=]i politicieni nu au f\cut pelerinaje la C=mpulung, poz=nd `n campania electoral\? Anul 2010 nu a fost an de campanie dar am adus gazul la C=mpulung, am aprins flac\ra [i de aici `ncolo, prim\ria trebuie s\ `[i fac\ treaba s\ duc\ mai departe c\ldura la oameni. Sper c\ anul viitor acela[i lucru s\ `l facem pe Vatra Dornei. Eu zic c\, pas cu pas, s-au f\cut c=teva lucruri importante.
N  Modernizarea Aeroportului, ap\ [i canalizare pentru 200.000 de locuitori, drumul rapid Suceava – Boto[ani, obiective realizabile pentru anul viitor
–         Ce proiecte europene sunt `n agenda dumneavoastr\ pentru anul viitor?
–         Anul 2010 este anul `n care s-au depus c=teva proiecte mari. M\ refer la proiectul de 120 de milioane de euro care va aduce ap\ [i canalizare la peste 200.000 de locuitori, `n zonele Suceava, Salcea, R\d\u]i, F\lticeni, Humor, Vatra Dornei. Am depus proiectul [i a[tept\m aprobarea pentru proiectul de 63 de milioane de euro pentru colectarea de[eurilor. Acum c=teva zile am depus proiectul privind modernizarea Aeroportului. Cred c\ venim cu primul aeroport din ]ar\  pentru care se depune un proiect pe programul opera]ional sectorial transporturi, `n valoare de 40,5 milioane de euro. Pe mine m\ intereseaz\ foarte tare modernizarea Aeroportului, ca poart\ principal\ de intrare `n jude]. Noi vrem ca anul viitor s\ promov\m un alt proiect – Drumul rapid Suceava – Boto[ani, cu parcuri industriale `ntre cele dou\ ora[e, pentru dezvoltare [i locuri de munc\. Alte lucruri mai mici, dar care se v\d cu ochiul liber – dac\ cineva merge `n satele sucevene, dincolo de criz\ [i de necazuri, constat\ c\ aproape toate localit\]ile din jude] au c=te ceva `n lucru sau finalizat. Investi]ii pe ap\ [i canal, s\li de sport, terenuri de sport. ~n jude]ul nostru avem 36 de comune care au proiecte de peste dou\ milioane de euro fiecare, pentru modernizarea satului. Amintesc doar c=teva localit\]i, de la Vicovu de Jos, Brodina, Straja, p=n\ la Bosanci, {cheia, Mitocu Dragomirnei, [i a[a mai departe. S-au realizat 14 s\li de sport, `n valoare de 10 milioane de euro, s\ nu uit\m `n domeniul cultural – fonduri pentru trei m\n\stiri – Sucevi]a, Modovi]a, Dragomirna  – alte trei milioane de euro din bani europeni. ~n domeniul social am pus bazele parteneriatului stat – biseric\, cu M\n\stirea Bogdania. Inten]ia noastr\ este s\ externaliz\m 200 de copii care s\ `i creasc\ Biserica, cu bani pe care Consiliul Jude]ean `i va da, printr-un parteneriat viz=nd modernizarea [i finalizarea lucr\rilor de la Complexul de la Bogdania. Pe linie de mediu, s-au finalizat opt parcuri. ~n ceea ce prive[te `mp\duririle, cinci localit\]i au `mp\durit peste 180 de hectare de terenuri degradate. La [oseaua de centur\ a Sucevei, ce lucr\ri se fac acum, iar anul viitor am prins s\ execut\m [i mai mult. S\ nu uit\m de [oselele de centur\ ale F\lticeniului [i R\d\u]iului, care sunt aprobate.
–         Cum a func]ionat atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea rural\?
–         Pe dezvoltare rural\, jude]ul Suceava a depus 609 proiecte, pentru diverse activit\]i. Este vorba de proeicte viz=nd instalarea tinerilor la ]ar\, ferme de cre[tere a animalelor, etc. Nu toate vor primi bani imediat dar dac\ ai depus, m\car a[tepti ca parte din ele s\ c=[tige. O bun\ parte dintre acestea s-au c=[tigat. ~n jude]ul Suceava au intrat peste 60 de milioane de euro subven]ii la ]\rani, pe hectar. ~n jur de 56.000 de proprietari de terenuri, de cresc\tori de animale au primit `n conturile lor ace[ti b\nu]i. Este vorba despre bani veni]i de la Uniunea European\. {i aici trebuie s\ aduc aminte: capitolul subven]ii pentru ]\rani, la aderarea `n Uniunea European\, a fost negociat de ministrul agriculturii de la acea vreme, Gheorghe Flutur. Zona de munte, ca zon\ defavorizat\, eu am negociat-o, pentru c\ acolo nu se fac [i alte culturi, [i de aceea zona de munte prime[te bani `n plus tocmai pentru a compensa handicapurile naturale pe care le avem acolo. S\ fim corec]i [i s\ vedem c\ ceva b\nu]i `n buzunar le-au intrat la oameni.
N Ne`mpliniri  `n electrificarea unor c\tune [i `n realizarea `ndiguirilor r=urilor

–         Ce ne`mpliniri a]i inventariat `n acest an?
–         Pe l=ng\ realiz\ri, sunt, este drept, [i ne`mpliniri. Nu sunt mul]umit de exemplu cum func]ioneaz\ lucrurile pe partea de electrificare, de extindere a re]elei electrice `n jude], nu au mai fost bani s\ se continue porgramul guvernamental pe acest obiectiv. Avem `n 35 de localit\]i c\tune de 10 – 15 case, care nu sunt racordate, `n total peste 2000 de locuin]e care nu au curent electric [i nu este `n regul\. Cu Apele Rom=ne, am adus ceva bani, peste 10 milioane de euro, din c=te [tiu, dar e pu]in. Trebuie s\ `ndiguim `n continuare r=urile Suceava, Moldova, Bistri]a, Siret. E nevoie de mai mul]i bani. Nu sunt mul]umit, pe de alt\ parte, de m\surile din mediul privat. Ar trebui ca mai mul]i agen]i economici priva]i s\ se implice [i s\ aduc\ bani europeni sau s\ fac\ investi]ii din banii lor. A[tept\m acum [i v\ spun asta `n premier\, o investi]ie mare la R\d\u]i. Este vorba despre o fabric\ EGGER de OSB – pl\ci pentru construc]ia de case, ceea ce este extraordinar de bine pentru zon\ [i a[tept\m o fabric\ de ma[ini multifunc]ionale de teren pentru terenurile accidentate de munte, o ma[in\ omologat\, investi]ie care s\ ofere peste 2000 de locuri de munc\ la Humor [i C=mpulung. Este vorba despre o ma[in\ carosat\, care s\ aib\ pe ea toate utilajele necesare unui ]\ran de la munte, de la grup electrogen pentru curent, la o cup\ pentru s\pat, burghie, o mic\ macara, o lam\, mai multe  echipamente necesare unei gospod\rii [i la un pre] foarte accesibil pentru popula]ie. Ma[ina, cu motor Ford, motor american, va fi realizat\, repet, la un pre] foarte accesibil pentru omul care are c=teva hectare de teren `n zona accidentat\, de deal sau munte, s\ lucreze `n mica lui ferm\.  Revenind la proiectul OSB al firmei EGGER, mai nou, casele se construiesc din aceste pl\ci la mijloc fiind pus\ vat\ mineral\. Este o solicitare foarte mare, nu numai `n Europa ci [i `n `ntreaga lume. Ei doresc s\ fac\ o fabric\ la fel de mare ca cea pe care o au deja [i asta va `nsemna alte c=teva sute de locuri de munc\ `n zona R\d\u]i. De aici [i nevoia [oselei de centur\ la R\d\u]i pentru a scoate traficul greu, de urgen]\, din ora[. A fost un an foarte greu [i `n ceea ce prive[te pistonarea permanent\ privind drumul Bucure[ti – Suceava.
N “S\ ne uit\m `n alte zone ale ]\rii [i vom vedea unde s-au mutat oamenii `n case, dup\ inunda]ii, a[a cum s-au mutat `n Bucovina”
–         Cum s-au comportat sucevenii `n perioada `n care inunda]iile au paralizat, pe moment, mai multe localit\]i?
–         ~ntr-un an `n care am fost aproape `n genunchi `n ceea ce prive[te inunda]iile, Dac\ din cele 154 de case numai dou\ nu sunt finalizate, pentru c\ nu au vrut oamenii.  Pentru c\ noi nu am ales varianta s\ le d\m materiale de la Guvern, s\ le d\m bani sau sponsorii care au venit s\ ajute cu materiale [i s\ `[i refac\ ei noile locuin]e. Bucovinenii, oamenii din Suceava, sunt extrem de harnici. {i-au terminat casele. Unii [i le-au ridicat `n dou\ luni de c=nd a fost turnat\ temelia. Aceasta a fost o dovad\ de solidaritate care cred c\ a fost un exemplu pentru toat\ Rom=nia. Noi nu vrem s\ face concuren]\ cu al]ii. Dar, s\ ne uit\m `n alte zone ale ]\rii [i vom vedea `n c=te alte p\r]i ale Rom=niei s-au mutat oamenii `n case, dup\ inunda]ii, a[a cum s-au mutat `n Bucovina. Oamenii `[i fac deja s\rb\torile `n casele lor, reconstruite sau ref\cute. A fost pentru noi un mare noroc faptul c\ a fost solidar\ cu noi societatea civil\ – Biserica, agen]ii economici, Statul, cu to]i am fost solidari [i am dorit ca s\rb\torile s\ `i prind\ [i pe ace[ti oameni `n casele lor.
–
N “Soarta PDL este `n func]ie de cum se guverneaz\ pe plan local”
–         Ca vicepre[edinte al Partidului Democrat Liberal, principala forma]iune politic\ aflat\ la guvernare, cum privi]i modul `n care evolueaz\ scena politic\ `n aceast\ perioad\?
–         Simplu. Eu m-am dezbr\cat pu]in de haina politic\ `n aceast\ vreme, pentru c\ am considerat c\ e bine s\ fac mai mult\ administra]ie dec=t politic\. Dac\ v\ uita]i bine, `n general PDL s-a concetrat mai mult pe guvernare dec=t pe altceva. Dar nu se poate s\ nu se ]in\ cont de factorul politic. Anul acesta au fost alegeri la PDL Suceava. Eu am fost ales pentru c\ noi cu  o majoritate foarte mare pre[edinte aici, lucru care pe mine m-a responsabilizat. Organiza]ia noastr\ este una puternic\ [i bine `nfipt\ `n teritoriu dar are o responsabilitate enorm\. Noi suntem con[tien]i de asta. Cu nou\ parlamentari, cu un europarlamentar, cu mai bine de jum\tate din primari ai PDL, trebuie s\ fii foarte atent, pentru c\ soarta partidului este func]ie de cum guvernezi pe plan local. Dac\ ne g=ndim la nivel na]ional, PDL este un partid care trece acum prim momente grele. Este un partid care a fost l\sat singur la guvernare `ntr-o perioad\ de criz\, dup\ ce PSD a fugit de acas\, [i-a p\r\sit domiciulul de coali]ie, ca s\ spun a[a, d=nd de greu [i acum `ntr-un mod absolut ipocrit st\ [i critic\ de pe margine, c=nd `n trecutul apropiat, mini[trii erau [i de la dumnealor. Au fugit de la serviciu practic ace[ti oameni. Chiar dac\ acum e greu [i a fost nevoie s\ se ia ni[te m\suri mai nepopulare, eu sunt convins c\ PDL  va avea for]a s\ renasc\, dac\ vom explica oamenilor [i vom face lucruri concrete. Nu a fost nimeni bucuros s\ taie salarii la bugetari. Anul viitor, acestea `ncep din nou s\ creasc\. Dar erau diferen]e enorme, [i popula]ia trebuie s\ [tie acest lucru. Pentru c\ sunt dou\ televiziuni care ne toac\ 24 de ore din 24, spun=nd c\ totul este r\u. Orice ai face, chiar [i Cr\ciun `n Bucovina, moc\ni]a – au dat o poz\ a unei drezine, `n locul moc\ni]ei, nimic nu este bine. Dar oamenii `n]eleg c\ este o r\utate [i un venin exagerat uneori `n comunicare. Noi trecem peste asta. {i se va `n]elege c\, dac\ noi investim `n drumuri, ap\, canalizare [i locuri de munc\ [i dac\ se d\ drumul [i la salariile la bugetari, va fi mai bine. Vorbesc de cei care muncesc [i fac performan]\. Pentru c\ am avut o diferen]\ de unu la 30 raportul `n ceea ce prive[te salariile. S-a revenit acum la o apropiere a salariilor. Problema noastr\ acum este b\t\lia pe locuri de munc\ `n mediul privat. Pentru a se intra `ntr-o stare de normalitate. Acum, [i PSD [i PNL se am\gesc. Ei cred c\ `ntr-o perioad\ grea, cu m\suri nepopulare, st=nd cu m=inile pe gard [i critic=nd cre[ti ca partid. Aceast\  cre[tere este f\cut\ de m\tu[i [i unche[i ai lor, care se uit\ la televizor. Dar oamenii de r=nd `[i vor da seama. ~n alte ]\ri s-a `nt=mplat la fel, unde guvernele au f\cut reform\. Dup\ ce au `n]eles c\ cei afla]i la guvernare sunt de bun\ credin]\, le-au oferit `n continuare `ncrederea. Eu sunt foarte convins c\ dac\ PDL va ]ine tura]ia motoarelor la maxim, a[a cum o face, vom merge `nainte, dincolo de micile incidente.
N  “Am fost cureaua de transmisie cu Bucure[tiul”
–         Cum func]ioneaz\ rela]ia cu colegii de la conducerea Partidului Democrat Liberal?
–         ~n ceea ce m\ prive[te, fac o  echip\ foarte bun\ cu Emil Boc, cu Vasile Blaga, Adriean Videanu, Elena Udrea [i cu to]i ceilal]i, suntem `ntr-o echip\ [i trebuie s\ recunosc c\ ne-am ajutat foarte mult reciproc. Eu am venit de la centru spre Suceava a[tept=nd descentralizarea. Eu cred c\ acesta a fost un avantaj [i pentru suceveni. Pe de o parte, pentru c\ am fost cureaua de transmisie cu Bucure[tiul [i orice n-a mers, am avut curajul [i posibilitatea s\ pun problema `n coali]ie, de la banii pentru spitale la DN17, unde m-am transformat `ntr-un diriginte de [antier. Opozi]ia m-a criticat – ce caut\ Flutur pe DN17? Hai s\ fim reali[ti. Altfel se termina DN17? Nu se termina. Pentru c\ trebuia s\ ceez presiune, s\ deblochez prim\rii, institu]ii care nu d\deau drumul la h=rtii sau creau anumite presiuni, s\ dau drumul la lucr\ri. Din punct de vedere politic, este un an `n care noi a trebuit s\ ]inem aproape de guvern. Eu sunt convins c\, p=n\ `n 2012 PDL va g\si [i drumul [i culoarul [i procente, dar important este mai `nt=i s\ c=[tige oamenii ]\rii.
N “Eforturile mele nu sunt f\cute pentru mama [i tata, ci pentru jude]ul Suceava [i Bucovina”
–         Ce mesaj ave]i pentru suceveni, la sf=r[it de an?
–         Sucevenilor vreau s\ le mul]umesc, `n primul r=nd, pentru solidaritate. Solidaritatea de care au dat dovad\ mai `nt=i la inunda]ii [i la alte necazuri dar le [i cer s\ fie uni]i [i mai patrio]i. S\ consum\m produsele noastre care sunt cele mai bune. M\ refer mai `nt=i la produsele gastronomice dar [i la celelalte lucruri f\cute `n Bucovina. S\ ]inem la zona noastr\ [i atunci c=nd cineva o critic\, s\ fim solidari [i s\ apere numele zonei, a Sucevei, a Bucovinei, a[a cum eu am sim]it [i am f\cut-o. Pentru c\ [i eu am mai mare curaj atunci c=nd `i v\d c\ sunt mai al\turi de mine. S\ fim uni]i, pentru c\ deja se vede c\ o zon\ care se simte unit\ [i [tie ce vrea, a c=[tigat `n imagine. Merge]i `n ]ar\ [i ve]i vedea despre zona noastr\ a Bucovinei, c=t de frumos se vorbe[te. Oferta turistic\, gastronomia, drumurile, indicatoarele turistice, civiliza]ia, cur\]enia. Toate aceste lucruri nu le-a f\cut Flutur singur ci cu gospodarii din zona noastr\, din Suceava, din Bucovina. De aceea eu vreau s\ le mul]umesc. Pentru c\ eforturile mele nu sunt f\cute pentru mama [i tata, ci pentru jude]ul Suceava [i Bucovina. Am fost zilele trecute la o `nt=lnire a comunit\]ii polonezilor [i am v\zut cum au fost apreciate eforturile de promovare a Bucovinei. M-am bucurat [i mi-a dat mai mult curaj. Noi nu trebuie s\ facem pa[i `napoi, avem lucruri extrem de frumoase pe care trebuie s\ le promov\m. Doresc locuitorilor jude]ului Suceava s\n\tate, s\ conteze pe noi [i s\ fim solidari `n continuare. Dac\ vom fi uni]i, [i greut\]ile vor trece mai repede, [i cred c\ pentru Suceava solu]ia este – investi]ii [i nu pomeni. Bucovineanul n-a a[teptat pomeni de la nimeni [i omul dac\ a luat ceva a dus `napoi. Nu a vrut s\ fie dator. Eu cred c\ aceast\ demnitate a noastr\ trebuie s\ devin\ o politic\ a regiunii. (Neculai RO{CA)
–