“Opozitia sta la soare si creste ca drojdia, fara sa faca nimic, doar criticand”

“Am nemul]umiri, eu ca om, pentru c\ nu am putut s\ ob]in mai mul]i bani  n proiecte pe infrastructura de ap\ [i canal de 120 de milioane de euro, înc\ 50 de milioane de euro pentru de[euri în urm\torii doi ani “Cred c\ [i cei mai r\ut\cio[i trebuie s\ recunoasc\ faptul c\ am adus ceva venituri în buzunarul investitorilor în turism din Bucovina” n  “Magistrala de gaze naturale trebuia realizat\ din banii statului [i nu cu împrumuturi pe spatele prim\riilor [i al oamenilor”  n “Sunt dispus s\ m\ bat s\ majorez salariile de la 1 ianuarie 2011 la cei care muncesc mult [i s\ facem cur\]enie de cei care care cred c\ trebuie s\ ias\ la pensie dintr-o func]ie de la stat [i care p\zesc de dup\ perdea  – vine [eful sau nu vine. S-au dus aceste vremuri” interviu cu Gheorghe Flutur, pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava, vicepre[edinte al Partidului Democrat Liberal
– Au trecut pu]in mai mult de doi ani de c=nd a]i preluat func]ia de pre[edinte al Consiliului Jude]ean Suceava. Este un moment oportun s\ facem o trecere în revist\ a principalelor realiz\ri, în conformitate cu obliga]iile asumate de dumneavoastr\ în 2008 în fa]a electoratului din jude]. C=te dintre cele propuse le-a]i pus pe picioare, ce v-a sc\pat, în ace[ti doi primi ani de mandat?
– A[ vrea mai înt=i s\ fac o precizare. Eu nu sunt omul pe care s\-l fi auzit în ace[ti doi ani s\ vorbesc mult [i foarte insistent despre cum am preluat jude]ul Suceava. Dou\ lucruri, totu[i, trebuie s\ spun.  La un proiect – Utilit\]i [i Mediu la Standarde Europene – care a însemnat un împrumut f\cut de comunit\]ile locale de peste 80 de milioane de euro, care va fi pl\tit în urm\torii 25 de ani, a început s\ vin\ scaden]a. Din p\cate este vorba despre un proiect pe care speciali[tii îl consider\ ineficient – gaz metan la munte!? M\ chinui acum s\ aduc gazul la C=mpulung Moldovenesc, s\-l duc mai departe spre Vatra Dornei, se pare c\ nu sunt clien]i, pentru c\ gazul este scump iar atunci c=nd s-a pornit la drum, trebuia s\ se aib\ în vedere acest lucru. Suceava este un jude] împov\rat din punct de vedere al împrumutului. Magistrala de gaze naturale trebuia realizat\ din banii statului [i nu cu împrumuturi pe spatele prim\riilor [i al oamenilor. Al doilea lucru pe care vreau s\-l spun este legat de proiectele elementare de infrastructur\ ale unui jude], care au fost înt=rziate foarte mult; gestionarea de[eurilor – un proiect care nici m\car nu era început – [i proiectul privind apa [i canalizarea care trebuiesc aduse în comunit\]ile din jude]ul Suceava. Acest proiect mare de mediu a fost l\sat s\ muceg\iasc\. Este bine s\ facem cunoscute aceste lucruri, nu îmi place s\ fac referire la trecut dar am v\zut c\ prea î[i aduc aminte des cei din opozi]ie de lucruri de care n-ar trebui s\ î[i aduc\ aminte [i nu î[i aduc aminte de cele pe care le-au f\cut ei.
“Doi ani zbuciuma]i”
– Care au fost cele mai importante probleme cu care v-a]i confruntat în prima parte a mandatului de pre[edinte al Consiliului Jude]ean?
– În primul r=nd, legat de prima parte a mandatului meu ca pre[edinte al Consiliului Jude]ean pot spune c\ au fost doi ani extrem de zbuciuma]i, din punct de vedere al inunda]iilor. În 2008 [i acum, în 2010, jude]ul Suceava a fost puternic afectat în infrastructur\ dar [i în domeniul locuin]elor. Au fost pagube în 2008 de 3.000 de miliarde de lei vechi, anul acesta avem pagube care dep\[esc 86 de milioane de euro. Cu toate acestea, dac\ tragem linie ast\zi, jude]ul Suceava este unul dintre jude]ele care beneficiaz\ de intrarea Rom=niei în Uniunea European\, spun eu, destul de consistent. Avem proiecte întocmite, o bun\ parte în execu]ie, de peste 700 de milioane de euro. Am avut în vedere alocarea resurselor în mod echilibrat pe zonele municipiului Suceava. Am pornit la drum cu urgen]ele. Prima dintre acestea – infrastructura. Anul 2009 a fost un an în care am investit mult în drumuri. At=t din bani jude]eni, [i aici am avut foarte multe proiecte pe Ordonan]a 7, dar [i pe hot\r=ri de guvern. {i pe  Programul European Opera]ional Regional am demarat mari proiecte. Anul trecut am început modernizarea a peste 200 de kilometri de drumuri jude]ene. Anul acesta, lucr\rile la aceste drumuri încep s\ se finalizeze. S-a terminat [i inaugurat Salcea – Vere[ti – Ro[cani. Avem aproape finalizate lucr\rile la drumul D\rm\ne[ti – Calafinde[ti – Siret, lucr\m puternic la drumul Pojor=ta  – Rar\u, la cel care leag\ Vatra Dornei de Bilbor – Ardeal, se lucreaz\ de asemenea [i la cel care leag\ Dohasca de Probota. Chiar în aceste zile am semnat autoriza]ia de construc]ie pentru drumul M\n\stirea Humorului – Sucevi]a, un alt drum de o importan]\ strategic\ [i turistic\ deosebit\. Asta nu înseamn\ c\ toate drumurile din jude] arat\ bine. Nu m\ mul]ume[te deloc, avem drumuri jude]ene care arat\ îngrozitor pentru c\ sunt foarte pu]ini bani [i aici am nemul]umiri eu ca om pentru c\ nu am putut s\ ob]in mai mul]i bani.  Sigur, niciun jude] nu a primit bani mai mul]i, este [i o perioad\ de criz\ grea [i cheltuielile sunt mari. Din p\cate nu am g\sit în]elegere la majoritatea de dou\ treimi din Consiliul Jude]ean ca s\ pot s\ vindem ni[te d\r\p\n\turi de cl\diri sau ni[te terenuri pe care le ]inem degeaba, s\ facem ni[te bani pe care s\-i pot aloca pentru drumuri, pentru modernizarea infrastructurii. De mai multe ori am cerut sprijinul [i celor din PSD [i din PNL  s\ lase orgoliile deoparte [i s\ d\m drumul, s\ vindem acele terenuri sau cl\diri ce le avem de pe la Fitosanitar sau din alt\ parte, care stau degeaba. Se pr\bu[esc pentru c\ eu nu am o majoritate de dou\ treimi. Nu-i nimic, o s\ m\ lupt s\ g\sesc [i alte surse de finan]are.
În afar\ de drumuri, vrem s\ discut\m [i de sprijinul acordat de Consiliul Jude]ean comunit\]ilor locale.  Suceava este jude]ul care are cele mai multe proiecte. A avut [i pe Sapard – ferme, unit\]i de procesare, drumuri, dar acum pe m\surile de dezvoltare a satului rom=nesc, sunt 35 de localit\]i cu aproape 100 de milioane de euro proiecte. Merge]i la Bosanci, la M\lini, la Dorna Candreni, în foarte multe localit\]i, ve]i vedea peste tot proiecte de 1 – 2 milioane de euro pentru ap\ – canal, drumuri, c\mine culturale, începute pe bani europeni. Dac\ ne g=ndim la ora[e, s\ amintim aici municipiul Suceava care este cel mai mare beneficiar al fondurilor europene din jude]. Proiectul ISPA, de peste 50 de milioane de euro. Tot ce se vede prin ora[, s\pat, schimbat ]evi, modificat, este vorba despre un proiect deosebit în care s-a implicat primarul Ion Lungu. Tot la Suceava, [oseaua de centur\, un proiect de 60 de milioane de euro. Am început lucr\rile pe dou\ fronturi pentru aceast\ investi]ie destinat\ s\ scoat\ traficul greu din ora[ cu ocolire pe la Hagigadar – Moara – {cheia, p=n\ la P\tr\u]i. Este proiectul de modernizare al centrului ora[ului Suceava, un proiect de 22 de milioane de euro pe care îl cunosc foarte bine în calitate de pre[edinte al Agen]iei de Dezvoltare Regional\ Nord Est. Am f\cut Suceava pol de dezvoltare [i în acest proiect se are în vedere modernizarea centrului municipiului, parc\ri subterane, drumuri, iluminat public, tot ce are nevoie un ora[ modern, european. Cetatea de Scaun a Sucevei este un alt proiect de 14 milioane de euro. Zilele acestea se organizeaz\ licita]ia pentru managementul acestui proiect. La Spitalul Jude]ean, las pe oricine s\ compare, at=t la spitalul nou c=t [i la cel vechi, cum ar\tau în urm\ cu doi ani [i cum arat\ în zilele acestea. S-au b\gat mul]i bani, este vorba de peste 150 de miliarde de lei vechi numai anul trecut, de la bugetul de stat, Consiliul Jude]ean s-a implicat foarte mult. Acum l-am preluat noi, am modernizat mai bine de jum\tate din sec]iile de acolo, avem un proiect de un milion de euro pentru modernizarea spitalului. Sunt în mare c=teva realiz\ri [i ne gr\bim s\ deschidem [i alte fronturi.
Proiecte europene în majoritatea municipiilor [i ora[elor din jude] – Ce ave]i în vedere pentru dezvoltarea localit\]ilor urbane din jude]ul Suceava?
– În municipiul Suceava se încearc\ fluidizarea traficului. Primarul Lungu s-a implicat, se va da drumul la strada Cern\u]i, pentru ca ora[ul s\ fie traversat mai u[or. În F\lticeni avem un proiect de aproape [ase milioane de euro, pentru modernizarea drumurilor. Avem aici proiectul “Muzeul Ion Irimescu” , la Pia]a Central\ se începe acum refacerea ei. Se refac drumurile de leg\tur\ cu localit\]ile din zon\, cu R\d\[eniul, cu alte localit\]i din jur. Discut\m acum despre spital, am f\cut demersuri pentru a începe lucr\rile de modernizare [i reconstruc]ie a unei p\r]i din spitalul de la F\lticeni. În Gura Humorului, baza de agremenent, piscine, piscine acoperite, arat\ c\ Humorul devine un or\[el modern, care î[i schimb\ fa]a. Localitatea a[teapt\ acum un proiect de 2,7 milioane de euro pentru asfaltarea de drumuri în ora[ [i exist\ [i alte proiecte mai mici. La C=mpulung Moldovenesc avem un proiect foarte important – p=rtia de schi [i complexul sportiv de iarn\ de pe Rar\u, unde s-au alocat bani de la Ministerul Dezvolt\rii Regionale [i Turismului [i anul trecut [i în acest an, deja s-au cump\rat instala]iile. Drumul care leag\ Pojor=ta de Rar\u – Pietrele Doamnei este o alt\ investi]ie. În ceea ce prive[te gazul metan, avem garan]ia, am semnat în acest sens, ca p=n\ la sf=r[itul acestui an s\ avem gaz metan la C=mpulung Moldovenesc. A fost amenajat centrul ora[ului, cu trotuare [i alte lucr\ri. Tot aici, ca [i la F\lticeni, se va realiza [oseaua de centur\,  pentru care se preg\tesc documenta]iile. Municipiul Vatra Dornei, cu proiectul “Lunca Ilvelor” dar [i cu alte proiecte de infrastructur\ [i ne preg\tim ca anul viitor s\ ajung\ gazul metan [i la Dorna. Toat\ documenta]ia în acest sens a fost preg\tit\ de noi, de Consiliul Jude]ean. R\d\u]iul este un ora[ care de asemenea se dezvolt\, cu multe investi]ii – [oseaua de centur\, o serie de locuin]e sociale, este nevoie acolo [i lucr\m la acest mare proiect pentru aduc]iunea de ap\. {i alte ora[e din jude]ul Suceava au început proiecte – Frasinul, Bro[teniul, Liteniul, Dolhasca, sunt ora[e care au cunoscut o oarecare dezvoltare chiar în aceast\ criz\.
“De ce trebuie s\ fiu neap\rat or\[ean, s\ aib\ c=]iva oameni salarii mai mari la prim\rie, tot pe spatele nostru?”
– În unele ora[e nou înfiin]ate sunt deja preconizate referendumuri pentru revenirea la stadiul de comune, cum este Cajvana [i Mili[\u]iul. Cum privi]i aceste demersuri?
– Eu salut aceste ini]iative, cred c\ noi am gre[it, to]i politicienii, în 20 de ani, c=nd ne-am gr\bit s\ înfiin]\m comune [i ora[e peste noapte f\r\ s\ ne g=ndim la efectele negative. Prin 2003 – 2004, la apelul de sear\ s-au f\cut unele ora[e f\r\ s\ fie consulta]i oamenii sau s\ li se explice consecin]ele. Acum, c=nd taxele sunt mai mari, c=nd ora[ele nu beneficiaz\ de fonduri de dezvoltare rural\ a[a cum beneficiaz\ comunele, oamenii pe bun\ dreptate î[i pun întrebarea – de ce trebuie s\ fiu neap\rat or\[ean, s\ aib\ c=]iva oameni salarii mai mari la prim\rie, tot pe spatele nostru? Mie mi se pare o chestiune rezonabil\, eu o sus]in f\r\ niciun fel de problem\. Nu am semnale c\ [i în alte localit\]i se produc acela[i gen de mi[c\ri dar dac\ acestea vor fi, eu le sus]in pentru c\ trebuie privit pragmatic – cum tr\ie[te omul mai bine, dac\ se scrie pe t\bli]\ c\ este ora[ sau comun\.
N Proiecte pe infrastructura de ap\ [i canal de 120 de milioane de euro, înc\ 50 de milioane de euro pentru de[euri
– Care sunt proiectele de infrastructur\ înc\ neimplementate, dar preg\tite pentru jude]ul Suceava?
– Marile proiecte ale municipiului Suceava înseamn\ în perspectiv\ ap\ [i canal pentru circa 100 de mii de locuitori, un proiect de 120 de milioane de euro pe care noi îl preg\tim acum, pentru cinci mari aglomer\ri – Vatra Dornei, Gura Humorului, R\d\u]i, F\lticeni [i Suceava, deschiz=nd în acela[i timp [i alte finan]\ri [i pentru celelalte ora[e [i municipii. Proiectul “De[euri” de peste 50 de milioane de euro, a început deja. Sunt foarte multe proiecte europene mici, dar care adunate, însumeaz\ destul de mult. Pentru noi acest lucru constituie o mare bucurie. Suntem antrena]i în foarte multe proiecte, suntem un fel de dirigin]i de [antier. Chiar dac\ nu-i al nostru direct, DN17 începe s\ prind\ contur ca un drum – coloan\ vertebral\ a turismului din Bucovina. Î]i face cinste pe tronsoanele de la Tihu]a la C=mpulung Moldovenesc, de la Suceava la Humor acest drum. Cred c\ vom finaliza în aceast\ toamn\ [i tronsonul Gura Humorului – C=mpulung Moldovenesc [i aceast\ investi]ie îi face pe mul]i din ]ar\ invidio[i c\ jude]ul Suceava are totu[i un traseu turistic deosebit. Asta nu înseamn\ c\ nu sunt [i lucruri care constituie neîmpliniri. Am traversat o  perioad\ grea. A[teptam mai mul]i bani pentru refacerea infrastructurii distruse de inunda]ii. De exemplu în refacerea digurilor. Eu sunt foarte sup\rat c\ Apele Rom=ne, guvernele care s-au succedat, nu au g\sit suficien]i bani pentru a închide bre[e [i a consolida diguri. Din fericire Guvernul a dat în aceste zile o hot\r=re de guvern prin care ni se aloc\ 200 de miliarde de lei vechi pentru a închide 13 puncte vulnerabile, pe Suceava, pe Moldova, pe afluen]i – pe Remez\u, pe Sucevi]a [i în alte p\r]i, care au creat mari probleme. Dar nu este suficient. Am fost personal în Parlamentul European s\ sus]in cauza Sucevei [i am adus bani la Suceava, m\ voi mai duce odat\ s\ mai sus]in sau ori de c=te ori este nevoie. Am f\cut toate demersurile c\tre comisarul european pentru agricultur\ s\ se aloce fonduri suplimentare în localit\]i afectate de inunda]ii [i în alte localit\]i  pe M\sura 322, de asemenea, pe m\surile trans-frontaliere sunt în linie dreapt\ alte proiecte [i sper\m, dup\ 15 august, s\ ob]inem finan]area unor proiecte mari cu Ucraina. În  felul acesta, ce am promis noi [i ce a depins de noi, în mare parte, începe s\ prind\ contur.
“Cred c\ [i cei mai r\ut\cio[i trebuie s\ recunoasc\ faptul c\ am adus ceva venituri în buzunarul investitorilor în turism din Bucovina”
– În ce m\sur\ calitatea de vicepre[edinte al principalului partid de guvern\m=nt a fost utilizat\ de Gheorghe Flutur pentru binele jude]ului?
– Sunt lucruri care nu au depins de noi [i care în anul viitor se vor înt=mpla. De exemplu – în cadastrul gratuit, din jude]ul Suceava sunt cuprinse 23 de localit\]i. Toate demersurile sunt f\cute, 2011 este anul în care încep aceste lucr\ri. Prima localitate prins\ în acest program este Moara. Dar s-au întabulat gratuit în jur de 20 de mii de familii în intravilan [i p=n\ acum, pe banii suporta]i de stat în jude]ul Suceava. Era una dintre promisiunile noastre din campania electoral\. Nu este treaba Consiliului Jude]ean dar indirect, prin parlamentari ne-am implicat. Vorbesc aici [i în calitate de pre[edinte al PDL Suceava [i de vicepre[edinte al PDL la nivel na]ional. Ar fi multe de discutat despre acest mandat. Pot s\ v\ spun c\ nu am avut un minut de r\gaz. Este un mandat în care am fost p=n\ acum extrem de solicitat, eu ca om. V\ amintesc c\ [i concediul meu de odihn\ al anului 2009 a fost dedicat campaniei electorale pentru pre[edin]ia Rom=niei. M\ bucur c\ am putut [i c\ a fost cu folos acest lucru. În acest mandat de doi ani am de]inut pre[edin]ia Agen]iei de Dezvoltare Nord – Est, un an de drept, al doilea la solicitarea colegilor din Regiune care nu m-au l\sat s\ plec. Am preluat acum pre[edin]ia Euroregiunii Prutul de Sus, m\ bucur c\ am putut s\ angajez jude]ul Suceava în foarte multe rela]ii interna]ionale. Am încercat s\ facem ceva pentru imaginea jude]ului Suceava inclusiv în Parlamentul European la Bruxelles dar [i la Cern\u]i, unde s-a înt=mplat înt=lnirea istoric\ a celor dou\ “parlamente”, de la Suceava [i Cern\u]i, inclusiv la Viena dar [i în alte p\r]i, chiar într-o perioad\ de criz\.
– Pentru ce realiz\ri v\ sim]i]i mul]umit?
– Dac\ e s\ fiu pentru ceva  mul]umit, cred c\ am mi[cat pu]in din loc turismul. Din reclama [i organizarea pe turism care s-au f\cut, eu cred c\ [i cei mai r\ut\cio[i trebuie s\ recunoasc\ faptul c\ am adus ceva venituri în buzunarul investitorilor în turism din Bucovina, s-a schimbat în bine percep]ia în Rom=nia despre zona noastr\. Nu este suficient, trebuie s\ ne batem mai mult. Ca o dovad\ a eforturilor noastre, [i brandul turistic al ]\rii care este mult discutat [i r\sdiscutat, ]ine seama de Carpa]i, de turismul cultural pe care l-am provocat noi acum doi ani, c=nd am venit la putere.
N  “Preg\tim un pachet – surpriz\ de m\suri economice, pentru perioada urm\toare care sunt, spun eu, extrem de interesante”
– Vara acestui an este privit\ de c\tre cei care lucreaz\ în sectorul bugetar ca o var\ neagr\, prin prisma reducerii salariilor, a concedierilor care vor avea loc. Ce alternativ\ au ace[ti oameni care vor fi trimi[i acas\ [i ce proiecte concrete pentru dezvoltarea economic\ a jude]ului, ave]i în vedere?
– Din p\cate, PDL, c=nd a ajuns la guvernare, a prins o perioad\ foarte grea de criz\ [i a fost obligat s\ ia m\suri antipopulare. Opozi]ia st\ la soare  [i cre[te ca drojdia f\r\ s\ fac\ nimic, critic=nd. Dac\ erau în locul nostru erau [i ei obliga]i ca [i noi s\ ia m\suri cu aparatul acesta umflat de stat, de un milion trei sute de mii de oameni. Acesta este umflat în primul r=nd datorit\ PSD-ului care a fost cea mai mare parte a tranzi]iei la putere. S\ nu uit\m acest lucru. Î]i pui problema din ce bani po]i ]ine un aparat at=t de stufos? S-a venit cu aceast\ reducere de personal dar [i cu reducerea fondurilor de salarii pentru c\ trebuie s\ se dep\[easc\ o criz\. Aici am dou\ lucruri de spus: Nu este o bucurie s\ reduci personalul dar s\ ajustezi structurile, s\ le debirocratizezi este firesc. Trebuie [i noi s\ ne g=ndim dar [i cei în cauz\ s\ c\ut\m împreun\ solu]ii în alt\ parte, în mediul privat sau în alte zone pentru c\ toat\ lumea s-a refugiat la stat [i nu cred c\ mai este asta o solu]ie pentru vitor. Al doilea lucru – reducerea chetuielilor a fost o chestiune obligatorie în condi]iile în care Fondul Monetar Interna]ional, Banca Mondial\, Comisia European\, au cerut aceste reduceri în Rom=nia. Pentru c\ acest guvern blamat în ]ar\ a redus chetuielile, este apreciat de c\tre structurile amintite [i vor veni noi tran[e care ne vor permite cre[terea economic\ în perioada urm\toare. Important pentru noi este s\ stop\m cu datul afar\ pentru asta nu este o solu]ie, ce a avut de f\cut guvernul a f\cut. Trebuie s\ ne apuc\m de m\suri de cre[tere economic\, de alternative. Noi preg\tim un pachet – surpriz\ de m\suri economice, pentru perioada urm\toare care sunt, spun eu, extrem de interesante.
Punctual la Suceava, reg=ndim zona serviciilor. În aceast\ zon\ nu suntem bine reprezenta]i [i aici domeniul privat trebuie s\ se manifeste. O prim\rie care a avut p=n\ acum serviciile înglobate [i acum le externalizeaz\ eu cred c\ procedeaz\ foarte bine. Pentru c\ nu po]i s\ stai tu ca stat s\ faci o munc\ pe care o fac alte [apte firme private,  s\ ]i-l p\ze[ti pe al t\u s\ nu fure motorina, s\ nu doarm\ în m\turi. Privatul nu doarme în m\turi. Eu îi contractez, am v\zut c\ nu face treab\ pleac\ acas\, vine urm\torul. Externalizarea este o chestiune fireasc\ la stat. Eu am spus aceste lucruri colegilor mei de breasl\ din silvicultur\. Nicioda\t nu voi fi împ\cat în suflet cu importul brazilor argintii din Danemarca care s\ fie v=ndu]i de Cr\ciun în centrul Sucevei iar noi s\ ne pl=ngem c\ avem [omeri în acest domeniu. Cine nu îi las\ s\ î[i fac\ o pepinier\, s\ se apuce de cultivat a[a ceva? Nu se poate, trebuie mai mult\ ini]iativ\ local\ privat\. S\ lucrezi la stat [i s\ tai copacul cu cu]itul pentru c\ e[ti pl\tit cu ora, nu este o solu]ie pentru viitor. Eu sunt un om care g=ndesc de dreapta, sunt membru al unui partid de dreapta [i mi se pare periculos s\ îi înve]i pe oameni s\ stea acas\, s\ le dai bani. Trebuie s\ le dai posibilitatea s\ îi c=[tige singuri. Aceasta este o chestiune care duce la dezvoltare. Dac\ nu, împrumut\m ca s\ d\m salarii [i pensii, dar nu asta este solu]ia. Sunt pentru protec]ia social\ a celor nec\ji]i, m\ bucur c\ nu s-a umblat la pensii, sunt un sus]in\tor al principiului de a nu se umbla la pensiile oamenilor. Sigur, la cele mari, de peste 30 de milioane, trebuie de v\zut cum s-au calculat. Trebuie s\ reu[im s\ stabiliz\m fondul de pensii. Avem probleme în sistemul de s\n\tate pentru c\ prea pu]ini contribuie [i mult\ lume vrea s\ beneficieze de serviciile de s\n\tate. Dar pentru aceasta economia trebuie pus\ la treab\ [i mediul privat implicit. În aceast\ s\pt\m=n\ am o înt=lnire cu sucevenii din str\in\tate care sunt veni]i în concediu, c\rora urmeaz\ s\ le sugerez anumite domenii – industria alimentar\, servicii, turism, servicii adiacente ale turismului, industrie textil\. Nu se poate s\ concepi ce s-a înt=mplat – am omor=t industria de înc\l]\minte în Suceava [i în C=mpulung s-a f\cut mall în incinta fabricii. Bravo celor de la Vicov care au [tiut s\ î[i fac\ fabrici private. De ce s\ nu fac\ [i al]ii a[a ceva? De ce s\ pl=ng\ to]i dup\ stat? Statul trebuie numai s\ nu te încurce, s\ î]i deschid\ c\ile, s\ î[i fac\ drumuri, s\ pun\ la dispozi]ie curent electric [i mai pu]in s\ se implice el în activitatea economic\. El nu trebuie s\ încurce. Acesta este rolul statului, cred eu, în perioada urm\toare. De aceea, pachetul de m\suri prefigurat are în vedere noi locuri de munc\, o fiscalitate u[or sc\zut\, vom spune mai multe la timpul potrivit. Iar în ceea ce prive[te salaria]ii de la stat, vreau s\ le adresez un mesaj: eu ]in foarte mult la oamenii care muncesc, nu care rup u[a la ora trei sau îi îi g\se[ti acum prin sta]iuni c\ sunt obosi]i, unii dintre ei, nu to]i, de stat degeaba la serviciul de stat. Sunt dispus s\ m\ bat s\ le majorez salariile cu 1 ianuarie 2011 la cei care muncesc mult, care î[i asum\ responsabilit\]i [i s\ facem cur\]enie de cei care care cred c\ trebuie s\ ias\ la pensie dintr-o func]ie de la stat [i care p\zesc de dup\ perdea  – vine [eful sau nu vine. S-au dus aceste vremuri. La o institu]ie a statului mergi acum [i spui- cu jum\tate dac\ lucrez, dar pe ace[tia dac\ îi pun la treab\ [i lucrez, fac la fel sau mai bine dec=t cu to]i care sunt acum. Unii se calc\ pe picioare în birouri, asta este realitatea [i dec=t s\ ]inem doi pl\ti]i prost, mai bine ]inem pe unul pl\tit cu salariul dublu, ca s\-l pot respecta [i pe el [i s\-i pot cere s\ vin\ la munc\ [i dup\ amiaz\, dac\ este cazul. Pentru c\ am v\zut aceast\ atitudine ce m\ deranjeaz\ cumplit – trebuie respectat programul. Nu am nimic, dar sunt momente [i la stat în care trebuie s\ vii mai de diminea]\ la serviciu sau s\ pleci mai t=rziu pentru c\ e[ti în slujba popula]iei. Ploaia de la Ulma nu s-a înt=mplat în timpul programului, înainte de ora trei dup\ amiaz\. S-a înt=mplat noaptea. Am venit de la Bucure[ti, m-am urcat în ma[in\ [i am fugit la Ulma. A[a trebuie s\ fie func]ionarul de stat [i atunci trebuie s\ îl pl\tesc mai bine. Dac\ el nu în]elege sau familia lui nu în]elege, trebuie s\ î[i caute în alt\ parte loc de munc\ unde se tolereaz\ a[a ceva. Nu avem ce facem, suntem în slujba oamenilor.[poll id=”5″] Suceava va deveni un jude] turistic, un Litoral al Nordului
– Cum vor ar\ta urm\torii doi ani de mandat ai pre[edintelui Consiliului Jude]ean Suceava?
– Doi ani de [antier. Pentru c\ avem de finalizat municipiul Suceava s\ arate ca un municipiu modern, în localit\]ile din jude] avem de asemenea foarte multe proiecte. La final Suceava va deveni un jude] turistic, un fel de Litoral al Nordului doresc s\ devin\ jude]ul nostru. Cu sta]iunile Humor, C=mpulung, Vatra Dornei, care s\-i atrag\ pe to]i cei care doresc s\ vin\ aici [i doresc s\ moderniz\m Aeroportul, poarta pricipal\ de intrare în Bucovina, pentru turism.Vreau s\ avem investitori str\ini c=t mai mul]i, rom=ni s\ vin\ de asemenea. Nu [tiu dac\ se vor putea face toate acestea în doi ani dar dac\ se vor oferi condi]ii, va fi posibil. S\ dea Dumnezeu s\ nu fie calamit\]i naturale, popula]ia jude]ului [i a întregii ]\ri s\ fie s\n\toas\. Eu cred c\ avem proiecte foarte curajoase în perioada urm\toare [i sunt convins c\ lucrurile se vor schimba în bine, atfel înc=t chiar [i adversarii vor trebui s\ recunoasc\ c\ s-a schimbat ceva în bine, în aceast\ zon\.
Un partid de dreapta, dac\ vrea modernizarea Rom=niei, trebuie s\ intre în m\runtaiele economiei acestei ]\ri
– Toate aceste m\suri din ultima vreme au dus la o sc\dere a Partidului Democrat Liberal în preferin]ele electoratului. Nu-i este team\ partidului pe care îl reprezenta]i c\ aceste m\suri de austeritate care vi le-a]i asumat vor duce peste doi ani la pierderea alegerilor?
– Nu. V\ spun categoric c\ nu. Un partid iresponsabil, dac\ vrea s\ ajung\ la 50â în sondaje, face petreceri pentru a se pune bine cu popula]ia dar pe dedesupt e putred tot. Noi trebuia s\ ne asum\m aceast\ resposabilitate. Dar ce cred eu este c\ trebuie s\ închidem capitolul dat oamenii afar\ în perioada urm\toare, dup\ care de pus pe treab\ [i de m\rit salariile la cei care au r\mas [i s\ munceasc\ mai mult, s\ se dea drmul economiei s\ func]ioneze [i eu sunt convins c\ într-un an, PDL va recupera ce a pierdut acum. Dac\ st\m doar de dragul sondajelor s\ ne fie bine, atunci o ]inem numai în populisme, împ\r]im una [i alta [i at=ta tot. Nu, e vremea reformelor radicale. Un partid de dreapta, dac\ vrea modernizarea Rom=niei nu poate doar s\ fardeze. Trebuie s\ intre în m\runtaiele economiei acestei ]\ri. În administra]ia public\ birocratic\ s\ spui lucrurilor pe nume. Eu sunt convins c\ oamenii vor în]elege. Am gre[it [i noi, c\ n-am ie[it s\ explic\m. Dac\ eu îi explic vecinului meu de ce s-a redus salariul, c\ vreau s\ fac asta la drumuri sau la diguri, ca s\ nu mai ia apa satul, el va în]elege. {i dac\ îi spun c\ din iarn\ revin cu salariul înapoi,va fi convins. La austrieci au cerut s\pt\m=n\ de lucru scurt\, numai s\ nu-i dea afar\. Exist\ o isterie în dezbaterea public\ televizat\ la nivel na]ional care a devenit un drog pentru foarte mult\ lume. Dac\ acum li s-a pus pata unora pe PDL, Traian B\sescu [i Emil Boc, 24 de ore din 24, orice ai face bun, trebuie criticat. Nu [tiam ce mi se înt=mpl\ de Pa[ti, c=nd într-o ac]iune de absolut bun sim], s\ aducem de la Ierusalim Lumina Sf=nt\ în Bucovina, ce mi-au f\cut unele televiziuni na]ionale f\r\ s\ fi avut niciun alt interes dec=t c\ am sim]it cre[tine[te ca un bucovinean de r=nd. Eu sunt convins c\ oamenii se vor s\tura de aceste istericale f\cute parc\ s\ otr\veasc\ opinia public\. Eu cred c\ este nevoie de o solidaritate cu mass media pentru a prezenta [i ce este bun, nu numai apocalipsa. (Neculai RO{CA)