Noul Cod Silvic: Tot ceea ce este peste 20% lemn furat la un transport va însemna infracțiune și se confiscă mașina

Noul Cod Silvic a fost lansat marți în dezbatere publică de Ministerul Mediului. Noul Cod  stabilește cum, dar mai ales cât se poate tăia din pădurile României. Proiectul înăsprește condițiile în care se pot face tăierile de masă lemnoasă și introduce două infracțiuni noi.

„Noul Cod Silvic, lansat astăzi, în dezbatere publică, este primul cod din 2008 încoace, scris de la zero și născut într-un context firesc! Pasul unu din acest context a fost elaborarea și aprobarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului Silvic în baza noii Strategii. Un alt lucru care merită subliniat este că noul Cod Silvic a fost conceput de experți externi. Vorbim despre specialiști ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității Ştefan cel Mare din Suceava și de specialiști ai Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Asta înseamnă că acesta e construit ținându-se cont de: nevoile sectorului, de cum au evoluat așteptările societății față de pădure, de provocările actuale naționale, dar și europene, și de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice. Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o Lege de bază a silviculturii în orice stat”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Potrivit sursei citate, printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se află faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale (896.758 hectare). De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (541.140 hectare), dar și în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane de hectare, din care aproape jumătate e pădure).

În plus, Codul Silvic va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure și cu autorii din spatele acestora.

Totodată, se acordă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază – de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

În același timp, vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere, se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Astfel, minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiții în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn.

O altă prevedere din noul Cod Silvic este cea referitoare la apariția termenului de “folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

În context, va fi înființat Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic.

De asemenea, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier, va fi întocmit Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare și apare un concept nou – “insule de îmbătrânire”. “Acestea devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului MediuluiS.

Nu în cele din urmă, orice român se va putea bucura de pădurile României și va avea dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară, atât deținută de statul român, cât și privată.

Totodată, ministrul a menționat că „Am hotărât să introducem o sancțiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracțiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minimum 10 metri cubi (mc). Din discuțiile pe care le-am avut cu entitățile constatatoare, existau foarte multe situații când ne încadram puțin sub acest prag, se găseau 9 mc, 9,5 mc, 9,8 mc etc. Prin noul Cod silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă, ci și la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarată. Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracțiune și complementar față de acest procent de 20% care este o noutate, vom introduce în noul Cod Silvic și măsura confiscării mașini cu care se efectuează acel transport. Cu speranța că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne și transportul acestora”.

De asemenea, prin noul Cod Silvic:

-se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;

-vor fi stabilite comunitățile dependente critic de pădure și prioritizate în accesul la resurse forestiere;

-se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar și pentru construcția de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunități. Minimum 5% și maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat și private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcția de drumuri forestiere și depozite de lemn;

-terenurile agricole vor putea fi mai ușor împădurite. Apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști;

-apare Consiliul Național pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic și tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic și pentru orice act de corupție sau deviație deontologică în interiorul sistemului silvic;

-toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Național Forestier;

-se va realiza Catalogul Național al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;

-apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri;

-orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deținute de statul român cât și celor deținute de privați cu excepția cazurilor în care proprietarul interzice accesul și face vizibilă această interdicție în teren. (C.A.)