Noi şmecherii devoalate despre “pădurea de stâlpi” de pe centura Sucevei

 CNADNR nu explică de ce, dacă echipamentele montate la reţeaua de iluminat de la “Zidul Morţii” coincid cu cele din oferta firmelor Teo Trans Consulting şi Straco, totuşi aceste echipamente nu corespund cerinţelor pe care tot CNADNR le-a menţionat în caietul de sarcini al licitaţiei. Pe lângă o atare problemă care-i poate afecta în mod direct pe şoferi, în presa centrală s-a vehiculat o problemă legată de favorizarea firmelor, în ideea că ordinul de începere al lucrărilor de la cel de-al treilea tronson a fost dat la o lună după semnarea contractului, încercând în acest fel să se câştige timp şi să fie prevenite eventualele penalităţi de întârziere

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este, potrivit celor de la cotidianul central “România liberă”, responsabilă de favorizarea unor firme care au venit să facă bani buni din fonduri publice, la lucrările de pe cel de-al treilea tronson al rutei ocolitoare a municipiului reşedinţă de judeţ. Nu doar că ar fi favorizat alegerea ofertantului, dar şi în privinţa “acoperirii întârzierilor” firmelor cei de la CNADNR sunt susceptibili.
Unul din trucurile pe care, la diverse proceduri de achiziţie, le fac beneficiarii şi despre care se discută atât în mediul de bussines, cât şi în publicaţiile centrale ca de exemplu cea sus menţionată, este să ceri participanţilor să facă lucrările într-un timp foarte scurt. După cum au notat şi cei de la “România liberă”, cerinţa are rolul de a goni nedoriţii: firma favorită ştie că eşti dispus să prelungeşti termenul. Această acuză vine din partea unei firme care a dorit să participe la licitaţia pentru centura Sucevei, contrariată de timpul scurt cerut, respectiv 30 de zile. Cu o zi înainte de expirare i s-a comunicat de la ANRMAP că termenul va fi de 45 de zile, dar era prea târziu pentru a mai face o ofertă şi a o depune în termen. Au trecut trei luni de la semnarea contractului cu firmele care, ciudată coincidenţă, au depus singura ofertă pe această procedură de achiziţie. Cum lucrările nu-s încheiate nici într-o lună şi nici într-o lună şi jumătate, o plângere a fost depusă la CNADNR vizavi de ofertantul câştigător şi anume asocierea firmelor Teo Trans Consulting şi Straco.
Potrivit documentaţiei, cele 30 de zile – ulterior 45 de zile – se socotesc de la data semnării contractului (7 noiembrie 2014) sau a emiterii ordinelor de începere a lucrărilor. Dacă se menţinea termenul de 30 de zile, atunci trebuiau făcute lucrările până pe 7 decembrie 2014. In condiţiile modificării pe ultima sută de metri a termenului cu încă 15 zile, atunci lucrările trebuiau finalizate la 22 decembrie. CNADNR însă, într-un comunicat transmis cotidianului Obiectiv de Suceava, susţine că “este greşită afirmaţia că termenul de realizare al lucrărilor a fi fost 20 decembrie” şi precizează că durata de execuţie a lucrărilor a expirat abia pe 28 ianuarie 2015. Nu întâmplător însă s-a făcut referire la data de 20 decembrie 2014 pentru că, deşi CNADNR susţine acum că s-ar fi semnat contractul pe data de 7 noiembrie, oficiali judeţeni şi de la CNADNR au anunţat, public, în conferinţă de presă, la Suceava, că în 5 noiembrie a fost semnat contractul. Mai mult, cei de la CNADNR au lăudat firmele favorizate, spunând că vor termina la mijlocul lunii noiembrie lucrarea, asta însemna doar zece zile calculate de la data la care s-a anunţat, iniţial, semnarea contractului. Ceva mai prudent, prefectul Florin Sinescu a spus totuşi că termenul ar fi în a doua parte a lui decembrie şi că ar fi bine ca lucrarea să fie finalizată măcar la mijlocul lui decembrie, cu puţin timp înainte de termen. Nu a fost să fie.
Aici intervine grija pentru firmele care au câştigat lucrarea şi, cel puţin după cum reiese din “România liberă”, care notează că “inexplicabil, ordinul a fost emis mult mai târziu, adică la 10 decembrie”. Practic, întârzierea a majorat cu mai bine de o lună timpul aflat la dispoziţie pentru efectuarea lucrărilor. E de remarcat, totuşi, că în mass-media locală au apărut până la data de 10 decembrie demersuri jurnalistice potrivit cărora unele lucrări începuseră la tronsonul al treilea, ba chiar se finalizaseră ca de exemplu turnarea asfaltului pe porţiunile care au mai rămas de asfaltat.
Explicaţia oficială a celor de la CNADNR – atât în “România liberă”, cât şi într-un comunicat transmis redacţiei cotidianului “Obiectiv de Suceava” – este aceea că durata de execuţie a contractului a expirat în data de 28 ianuarie, iar finalizarea lucrărilor este estimată pentru intervalul 2 – 6 februarie, în condiţiile în care lucrările au fost sistate în perioada de timp friguros înregistrat la Suceava în perioada 8 decembrie – 12 ianuarie şi consi-derat a fi nefavorabil execuţiei unor lucrări specifice.
Problema cea mai mare o reprezintă lucrările despre care şi cei de la “România liberă” apreciază că ar fi de mântuială şi se referă la capitolul cel mai important pentru siguranţa şoferilor pe centura Suceava: iluminatul pe timp de noapte. Practic, nu doar ascunderea după termene de tot felul şi care au, poate, un suport legal este singura hibă pe care firmele care au depus oferta (singura, de altfel) câştigătoare o au, în comun sau nu cu cei de la CNADNR. Revenim din nou la o problemă semnalată de “Obiectiv de Suceava” şi, ulterior, de “România liberă” cu privire la “pădurea de stâlpi de iluminat subdimensionaţi”, despre care publicaţia centrală anterior menţionată susţine că au lămpi solare slabe şi acumulatori necorespunzători, prost montaţi, “permiţând astfel unor firme controversate să facă profituri frumoase”. Zona la care cei de la “România liberă” au făcut referire este cea cunoscută de localnici drept „Zidul morţii”, adică intersecţia cu DN17 şi unde s-au montat doar o parte din cei 165 de stâlpi. Pe cei peste cinci kilometri din centura Sucevei cât are tronsonul al treilea mai sunt încă două zone unde s-au montat astfel de stâlpi de iluminat: parcarea auto şi intersecţia cu DN2, şi în cele două cazuri fiind vorba tot de stâlpi subdimensionaţi şi care nu respectă criteriile impuse în caietul de sarcini.
Mai mult de atât, fotografii deţinute de „România liberă” arată maşini circulând în beznă zilele trecute noaptea pe tronsonul al treilea de la centura Sucevei, în pofida faptului că s-au plătit sute de mii de euro pe un sistem de iluminat nou care trebuia să funcţioneze.
Practic, pe lângă favorizarea unei firme sau a unei oferte, un bonus este maximizarea profitului – chiar dacă CNADNR susţine că “antreprenorul a cheltuit în mod real mai mult decât i s-a decontat potrivit ofertei financiare. După cum a precizat însă „România liberă”, una dintre practici este nerespectarea specificaţiilor cerute, micşorarea cantităţilor de materiale folosite sau subdimensionarea elementelor. Exact ce s-a întâmplat la centura Sucevei cu acei stâlpi subdimensionaţi, care nu corespundeau dimensiunilor din caietul de sarcini şi despre nerespectarea cărora CNADNR nu mai face nicio referire clară, ci se acoperă pasând totul pe umerii unui consultant. „Stâlpii au diametru exterior de 175 mm faţă de dimensiunea obligatorie de 350 mm, sunt confecţionaţi din tablă groasă de 2-3 mm inferioară celei de 6 mm cerută şi sunt prinşi în patru buloane în loc de 8”, se arată în plângerea adresată CNADNR.
Potrivit celor de la “România liberă”, în loc să ţină piept la un vânt de 150 de kilometri la oră, cum au fost proiectaţi, stâlpii se vor prăbuşi peste maşini la viteze mai mici ale vântului. Bateriile şi lămpile solare montate – despre care “România liberă” susţine că care ar trebui să ţină până la cinci zile chiar dacă afară este înnorat – par a nu ţine nici o zi. „Se aprind aleatoriu, iar firmele nu au prezentat fişele luminotehnice ale sistemelor montate”, se arată în sursa citată.
CNADNR dă asigurări însă că totul este în regulă. „Sistemul de iluminare fotovoltaic, acesta a fost realizat potrivit proiectului întocmit de către firma de proiectare de specialitate, verificat de către verificator de proiect, cu încadrarea în lista de cantităţi şi preţurile ofertate şi contractate”, spune CNADNR, citat de “România liberă”. Cotidianul central a precizat, totuşi, că CNADNR nu explică de ce, dacă echipamentele montate coincid cu cele prevăzute în oferta firmelor Teo Trans Consulting şi Straco, aceste echipamente nu corespund cerinţelor ridicate tot de CNADNR în caietul de sarcini al licitaţiei.
E de menţionat că firma Teo Trans Consulting este deţinută de fratele unui fost director de achiziţii al CNADNR aflat în cercetarea DNA – aspect relatat de “Obiectiv de Suceava” – iar firma Straco este deţinută de oameni de afaceri, unii aflaţi în cercetare la acelaşi parchet, după cum au precizat cei de la “România liberă”. (D.P.)