Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
În Suceava lefurile au crescut într-un an cu 15%, dar tot sunt cele mai mici din zonă. Harta judeţelor după cele mai mari salarii medii nete
Angajaţii din Bucureşti au un salariu mediu net de peste 6.000 de lei pe lună, cei din Cluj câştigă mai mult de 5.800 de lei net pe lună, cei din Timiş câştigă aproape 5.700 de lei net pe lună, iar cei din Sibiu au ajuns la salarii medii nete de puţin peste 5.000 de lei pe lună. Dintre județele din Moldova, cele mai mari salarii medii nete sunt în Iași (4.703 lei), Bacău (4.203 lei) și Galați (4.180 lei), în timp ce în Vrancea, cu 3.504 lei, și în Suceava, cu 3.658 lei/lună, sunt cele mai mici salarii medii nete din zona Moldovei, arată atele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.
În luna noiembrie a anului trecut, ultima pentru care INS are date cu privire la salariul mediu net pe judeţe, salariul mediu net pe economie era de 4.765 lei net pe lună. Statisticile oficiale arată că doar patru judeţe şi Bucureştiul plătesc salarii care depăşesc salariul mediu net pe economie, iar un număr de 24 de judeţe plăteau salarii medii nete mai mici de 4.000 de lei pe lună. Cele mai mici salarii au fost în Teleorman, de 3.436 de lei în noiembrie 2023, în creştere cu 13% de la an la an, urmate de cele din Vrancea, de 3.504 lei net, în creştere cu 16% de la an la an, şi de cele din Hunedoara, de 3.588 de lei, cu 15% mai mari faţă de cele din noiembrie 2022.
Chiar dacă în noiembrie statisticile arată că salariile medii nete în județul Suceava au avut o creștere de la an la de 15%, în continuare acestea sunt printre cele mai mici din țară, fiind de doar 3.658 lei/lună. Practic, cifrele arată că toți vecinii noștri au lefuri ceva mai bune (Botoșani – 3.684 lei, Iași – 4.703 lei, Neamț – 3.727 lei, Maramureș – 3.916 lei, Bistrița Năsăud – 3.850 lei, Mureș – 34.362 lei, Harghita – 3.775 lei), iar în zona Moldovei, salarii puțin mai mici ca ale sucevenilor s-au plătit doar în Vrancea – 3.504 lei.
„Unul dintre factorii care contribuie la această discrepanţă poate fi legat de dezvoltarea economică şi industrială a acestor regiuni. Cluj, Timiş, Sibiu şi Ilfov sunt printre cele mai dezvoltate regiuni din România, cu o prezenţă semnificativă a companiilor multinaţionale şi a sectoarelor industriale puternice. Acest lucru poate conduce la o creştere a cererii de forţă de muncă calificată în aceste regiuni, determinând astfel o creştere a salariilor medii”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers. În plus, ea susţine că existenţa unor universităţi de prestigiu în aceste judeţe şi în Bucureşti poate contribui la formarea unei forţe de muncă calificate şi bine remunerate, ceea ce poate influenţa nivelul salariilor. „De asemenea, investiţiile în infrastructură, accesul facil la resursele necesare desfăşurării afacerilor şi o cultură antreprenorială dezvoltată ar putea juca un rol important în determinarea nivelului salariilor medii în aceste regiuni”.
„Există mai mulţi factori care contribuie la această discrepanţă în venituri între diferitele regiuni ale ţării. Unul dintre aceştia este lipsa investiţiilor în dezvoltarea economică a acestor zone mai puţin dezvoltate. Acest lucru poate duce la lipsa locurilor de muncă bine plătite şi la nevoia de a lucra în condiţii precare, ceea ce afectează veniturile lucrătorilor. O altă cauză este discrepanţa dintre nivelul de educaţie şi abilităţile profesionale ale populaţiei din aceste judeţe. Lipsa accesului la educaţie de calitate şi oportunităţi de formare profesională pot duce la limitări în ceea ce priveşte obţinerea unor locuri de muncă bine plătite”, susţine Sorina Faier, citată de ZF și Mediafax.
De asemenea, ea subliniază că infrastructura precară şi accesul limitat la resursele şi serviciile de bază, cum ar fi sănătatea şi transportul, pot contribui la nivelurile scăzute ale salariilor medii din aceste judeţe. „Pentru a reduce aceste inegalităţi şi a asigura un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii, este nevoie de eforturi susţinute din partea autorităţilor şi a societăţii civile pentru a promova dezvoltarea economică, accesul la educaţie şi formare profesională şi pentru a îmbunătăţi infrastructura în aceste regiuni”, a concluzionat reprezentanta Elite Searchers.
