Guvernul e darnic și bun cu șefimea bugetară: nu se mai desfiinţează niciun post de la primării sau de la CJ

Pe final de an, Coaliția PSD-PNL a îmblânzit unele măsuri ”împovărătoare” pentru instituţiile publice. Nu și pentru mediul privat. Guvernul a reușit ca printr-o singură prevedere din așa-numita „ordonanță trenuleț“ să amâne reforma bugetară cu șase luni, până după europarlamentarele din 9 iunie 2024, fiind astfel evitate demiteri de demnitari, eliminarea unor funcții de conducere sau comasarea de instituții, în timp ce măsurile pentru mediul privat sunt menținute.

Renunţarea sau, mai bine zis, amânarea unor restructurări vine la doar o lună şi jumătate de la adoptarea Legii 296/2023, şi ea făurită cu mare greutate în atelierele politice, care impune printre altele desfiinţarea unor funcţii precum cea de şef birou, laolaltă cu structurile organizatorice care funcţionează ca birouri. Legea intrată în vigoare la sfârşitul lunii octombrie preciza de asemenea că „personalul angajat în cadrul acestor structuri de birouri îşi păstrează drepturile salariale în vigoare la data desfiinţării structurilor organizatorice de birouri şi este preluat în alte structuri organizatorice odată cu aprobarea noilor organigrame”.

Termenul pentru modificarea organigramelor era sfârşitul acestui an, însă noua ordonanţă, 115/2023,  menţionează amânarea lui cu şase luni, respectiv până pe 30 iunie 2024, după alegerile europarlamentare.

Mai precis, printre-un singur articol de lege, care se referă la patru prevederi din Legea 293/2023, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, tot demersul de reformă bugetară e amânat până cel târziu la 30 iunie 2024, adică după alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. În forma pusă în transparență publică pe 14 decembrie nici măcar nu exista vreo prevedere privind prorogarea vreunui termen la această lege, relatează adevărul.ro.

Primul articol care se referă la o amânare a reorganizării de instituții este cel care prevede că absolut toate structurile de stat care primesc bani prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, care se autofinanțează, au finanțare mixtă sau prin bani externi pot amâna modificările la nivel de funcții, de state de plată. Prevederea vizează atât instituțiile de la centru, cât și instituțiile locale – primării, Consilii Județene sau entități finanțate din bugetele locale. Așadar, orice instituție centrală sau locală poate amâna reorganizarea până la jumătatea anului.

A doua prevedere pe speța amânărilor este cea referitoare la desființarea funcției de șef birou, care potrivit Codului Administrativ se justifică mereu când există minimum cinci posturi de execuție.

O altă prevedere care protejează mediul bugetar este cea legată de redimensionarea structurilor la nivelul administrației. Pentru a reduce numărul de șefi, care bineînțeles că aveau lefuri mai mari față de bugetari pe funcție de execuție, Coaliția crescuse numărul de posturi minime pentru structuri ca șef serviciu, direcție și direcție generală. Conform adevarul.ro, prin prevederile care acum sunt amânate până la 30 iunie 2024, pentru șef serviciu sau șef departament erau necesare minimum 10 posturi, în timp ce pentru o direcție numărul minim era de 20 de posturi în subordine, iar pentru o direcție generală – minimum 35 de posturi în subordine. În schimb, pentru câteva luni, mai pot fi păstrare servicii sau departamente cu 7 posturi minimum, o direcție – cu cel puțin 15 posturi, iar o direcție generală – cu 25 de posturi. (O.S.)