Dispute pe marginea hotarelor dintre comune si judete

N `nc\ 29 de prim\rii se “bat” pe grani]ele comunelor n comuna Dr\gu[eni cere  aproximativ 1.500 de ha de teren care se afl\  administrativ pe raza jude]elor Ia[i [i Neam] n unii primari cer revenirea la vechile unit\]i administrativ-teritoriale, dat fiind faptul c\ mare parte din veniturile proprii la bugetul local provin [i din impozitele pe teren n  datele vor sta la baza unui registru electronic al limitelor localit\]ilor, dar [i la o posibil\ nou\ lege de organizare administrative-teritorial\ a ]\rii

Ac]iunea  pentru identificarea [i recunoa[terea limitelor unit\]ilor administrativ teritoriale la nivelul jude]ului Suceava este `n derulare [i ar trebui `ncheiat\ p=n\ la sf=r[itul acestei luni. Directorul Oficiului de Cadastru [i Publicitate Imobiliar\ Suceava, Romic\ Andreica, a declarat c\ `n prezent mai sunt de clarificat 6 tronsoane interjude]ean cu jude]ele Boto[ani, Ia[i [i Neam] [i cu 26 de prim\rii la nivel intrajude]ean. Este vorba despre nerecunoa[terea limitelor dintre comune [i, mai departe, dintre jude]e iar pentru clarificarea situa]iei ac]iunea se desf\[oar\ la nivel jude]ean cu sprijinul autorit\]ilor.
Directorul Oficiului de Cadastru, Romic\ Andreica  sus]ine c\ `n  interiorul jude]ului au existat  un num\r total de 304 tronsoane de hotar cu litigiu `ntre comune din care 268 au fost finalizate cu `ntocmirea proceselor verbale [i a anexelor grafice aferente. Pentru un num\r de 6 tronsoane intrajude]ene, din cele 72 `nregistrate, la grani]a cu jude]ele Neam], Mure[, Maramure[, Harghita, Ia[i [i Boto[ani, nu au fost finalizate ac]iunile de delimitare, acestea fiind `n faza de mediere. ~ntre aceste tronsoane amintim pe cele dintre comunele H=n]e[ti-V=rfu C=mpului, Dr\gu[eni – Dr\g\ne[ti, Dr\gu[eni – R\uce[ti, Dr\gu[eni – Preute[ti,  Boroaia – Brusturi.  Prefectura Suceava dar [i Institu]iile Prefec]ilor din jude]ele limitrofe  [i-au oferit sprijinul `n vederea medierii conflictelor. “Trebuie s\ se `n]eleag\ c\ noi clarific\m doar administrativ situa]ia terenurilor, proprietar va r\m=ne cel care are titlu de proprietate. Ori este o confuzie chiar [i `n r=ndul primarilor [i a localnicilor”, a spus directorul Romic\ Andreica. El a precizat c\ [i la grani]a dintre comunele C=rlibaba [i Botu[ cele 3.000 de ha care sunt `n proprietatea maramure[enilor vor r\m=ne `n administrarea comunei sucevene. Aceast\ clarificare a hotarelor `ntre jude]e [i `ntre comune face parte din cadrul ac]iunilor de  identificare [i recunoa[tere a limitelor UAT-urilor, av=nd ca scop realizarea Registrului Electronic al Limitelor Unit\]ilor Administrativ Teritoriale (RELUAT ) care se încheie pe data de 31 martie.  Ulterior, acesta la fi pus la dispozi]ie  `n mod gratuit, tuturor prim\riilor din jude] [i prefecturilor din ]ar\.
Ultima organizare administrativ-teritorial\ a ]\rii dateaz\ din 1968, conform Legii nr. 2, ac]iunea de stabilire a hotarelor [i delimitarea unit\]ilor administrativ-teritoriale, vine acum dup\ mai bine de 40 de ani. Comisia jude]ean\ care  analizeaz\ toate aceste hotare este alc\tuit\ din: prefect (pre[edinte comisie), directorul OCPI, primar, un specialist din compartimentul de cadastru – urbanism din prim\rie, reprezentant Direc]ia Silvic\ (dac\ limita trece prin p\dure), Administra]ia Na]ional\ Apele Rom=ne (dac\ limita trece de-a lungul unui curs de ap\), secretarul comunei/ora[ului. “Am avut c=teva runde de `nt=lniri [i negocieri [i renegocieri pe marginea hotarelor. ~n urm\toarea perioada vor avea loc noi `nt=lniri pentru ajungerea la un consens [i `n privin]a grani]elor care s`nt `nc\ disputate”, a mai spus Romic\ Andreica.
Nemul]umiri ale primarilor
Unii primari cer revenirea la vechile unit\]i administrativ-teritoariale. Aceasta `n condi]iile `n care mare parte din veniturile proprii la bugetul  local provin [i din impozitele pe teren. Unele localit\]i au cerut s\ revin\ la grani]ele pe care le-au avut odat\, `nainte de 1984-1987, c=nd s-au f\cut foarte multe rectific\ri de hotare pentru c\ `n acea perioad\ au fost `nfiin]ate  CUASC-urile, consilii unice agroindustriale de stat cooperatiste, care `nglobau mai multe localit\]i, se spunea atunci pentru o mai bun\ organizare agricol\. Ca s\ optimizeze organizarea acestor consilii, s-a umblat la multe hotare. Primarul comunei Dr\gu[eni, Vasile Cepoi ne-a declarat c\ foarte mul]i localnici de]in aproximativ 1.100 de hectare pe raza jude]elor Neam] [i Ia[i . {i tot pe raza celor dou\ jude]e se afl\ ca administrare alte 400 de ha de islaz comunal de[i se afl\ `n proprieatea Prim\riei pe care o conduce.“Noi vrem ca terenul care se afle nu numai  `n proprietatea oamenilor ci s\ revin\ [i `n administrare pe teritoriul nostru. Faptul c\ se afl\ `n administrarea lor este un dezavantaj pentru comunitate inclusiv,  la alocarea de fonduri de la Consiliul Jude]ean [i Direc]ia de Finan]e. Mai mult, impozitele pe teren merg la administra]ia local\ pe raza c\reia se afl\ terenul. {i la plata subven]iilor sunt probleme. Nu este drept, este normal, dup\ mine s\ se schimbe hotarul administrativ la nivel de jude]e. Eu am ridicat aceast\ problem\ [i `n cadrul unei discu]ii pe care am avut-o cu prefectul jude]ului”, ne-a spus primarul comunei Dr\gu[eni. ~n aceea[i situa]ie se afl\ [i comuna sucevean\ H=n]e[ti. {i primarul comunei Boroaia, Berariu Vasile sus]ine c\ terenul care se afl\ `n proprietatea s\tenilor s\ se afle [i administrativ pe teritoriul jude]ului nostru.  Viceprimarul  localit\]ii, Daniel Olariu  sus]ine c\  dac\ s-ar ]ine cont de `mp\r]irea administrativ-teritorial\ din 1962, comunei i-ar reveni 202 ha ale localnicilor  care se afl\ `n aceast\ situa]ie pe  raza comunei V=rfu C=mpului, jude]ul Boto[ani. “Din aceast\ suprafa]\ pentru 186 ha sunt deschise procese `ntre localnici [i SC Agraria SRL din R\d\u]i `n urma scandalului care a avut loc `n urm\ cu c=teva luni. Suntem `n faza de mediere [i vrem ca cele 202 hectare s\ revin\ `n administrarea comunei”, ne-a spus viceprimarul comunei.
Miza este faptul c\ o prim\rie ar trebui s\ colecteze impozite pentru tot ce `nseamn\ bun [i teren situat pe raza lui administrativ\ [i cu c=t o localitate este mai mare cu at=t are [anse mai mari de dezvoltare. (Cristina SCOR}ARIU)