Curtea de Apel Suceava a refuzat extrădarea unui infractor de drept comun din Rusia, după ce acesta a prezentat un pașaport ucrainean    

La finalul lunii trecute, un bărbat din Rusia condamnat pentru tâlhărie a fost pus în libertate de Curtea de Apel Suceava, după ce s-a descoperit că acesta deține și cetățenie ucraineană. Judecătorii suceveni au invocat faptul că Federația Rusă a încetat să mai facă parte din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, precum și la încălcarea ”gravă” a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea mass-media în Rusia, în contextul atacului militar împotriva Ucrainei.

 Curtea de Apel Suceava a respins cererea de extrădare în Federația Rusă a unui bărbat condamnat pentru tâlhărie. Acesta este urmărit internațional de trei ani și deține dublă cetățenie: rusă și ucraineană.

Yevhenii O. este născut la Dresda și locuiește de mai mulți ani în Ucraina, în Raionul Noua Suliță, în apropierea frontierei cu România. În decembrie 2023, bărbatul a fost reținut la Suceava, pe baza unui mandat emis de Interpol Moscova, el fiind condamnat încă din anul 2017, la doi ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Potrivit datelor din dosarul de la Tribunalul Districtual Leninskiy din orașul Kostroma, ”la data de 27.02.2008, persoana solicitată, împreună cu complicii săi, aflându-se în apartamentul victimei, au sustras telefonul mobil, pașaportul, bateria telefonului mobil, adidași, cizme și bani în sumă totală de 500 de ruble”. Suma este echivalentă cu 5 euro sau 25 de lei, relatează Fanatik.ro.

România și Federația Rusă au semnat o convenție europeană de extrădare încă din anul 1957, care este și astăzi în vigoare. Pe baza acestei convenții, autoritățile judiciare din Rusia au formulat o cerere de extrădare, și au oferit garanții că drepturile condamnatului vor fi respectate. În cererea de extrădare se specifică faptul că procedurile legale ”nu au drept scop urmărirea pentru motive politice” și că persoanei condamnate îi vor fi oferite toate posibilitățile de apărare, nu va fi supus la torturi, tratamente crude sau degradante.

În timpul audierilor, bărbatul a declarat că se opune extrădării, motivând că există un pericol pentru viața lui. El a mai declarat că a renunțat la cetățenia rusă, atunci când a obținut-o pe cea ucraineană, iar dacă va fi trimis în Rusia, cel mai probabil va ajunge pe front. În plus, el a afirmat că a făcut o cerere de azil politic în România, fără a putea prezenta o dovadă, în acest sens.

Judecătorii au invocat războiul din Ucraina pentru a refuza cererea de extrădare a Rusiei

Judecătorii suceveni au reținut că nu există motive serioase de a crede că extrădarea este solicitată în scopul pedepsirii persoanei extrădabile pe motiv de naționalitate, și că din dosar reiese că ”urmărirea penală are ca obiect o infracțiune de drept comun”. De asemenea, instanța a apreciat că Federația Rusă a oferit suficiente garanții că extrădarea nu urmărește motive politice.

Totuși, motivarea judecătorilor, , consultată de fanatik.ro, face referire la faptul că Federația Rusă a încetat să mai facă parte din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, precum și la încălcarea ”gravă” a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea mass-media în Rusia, în contextul atacului militar al țării împotriva Ucrainei.

”Așadar, în cauză există rațiuni serioase de a se crede că predarea către Federația Rusă este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă, existând incertitudinea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale în statul solicitant, având în vedere și contextul acțiunilor militare exercitate în prezent de Federația Rusă împotriva Ucrainei (fapte notorii), precum și faptul că persoana a cărei extrădare se cere este cetățen ucrainean”, se arată în motivarea Curții de Apel Suceava.

Instanța a revocat și măsura arestului provizoriu luat împotriva bărbatului condamnat de tâlhărie, punându-l imediat în libertate. Conform , fanatik.ro, statul român a cheltuit pentru acest proces peste 3.000 de lei, pentru asistență juridică și servicii de traducere. Suma este mai mare decât prejudiciul din dosarul bărbatului condamnat în Rusia.