CNAIR a ales firmele care vor proiecta drumurile expres Pașcani-Suceava și Suceava-Siret

07 august 2020, 8:05

Pe data de 6 august s-a finalizat analiza ofertelor de la licitațiile care au avut loc pe 23 martie în vederea realizării studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru drumul expres de la Siret la Suceava și pentru cel de la Suceava la Pașcani. Studiile de fezabilitate și proiectul tehnic la drumul expres de la Siret la Pașcani vor fi făcute de asocierea firmelor Search Corporation, EGIS ROMANIA și Egis International SAS. Potrivit datelor disponibile la ora actuală, între tronsonul de la Siret la Suceava și cel de la Suceava la Pașcani nu există continuitate, primul oprindu-se undeva în apropiere de intersecția DN2 de la Pătrăuți cu centura ocolitoare a Sucevei, iar al doilea se oprește în relativa apropiere a fostului CET, însă potrivit unui anunț al primarului Ion Lungu, care, la rândul său, făcea referire la precizări din partea conducerii CNAIR, tronsonul de drum de la Pașcani la Suceava include și proiectarea rutei ocolitoare nr.2 a Sucevei, care va fi „nod de descărcare”

Pe data de 6 august s-a finalizat analiza ofertelor de la licitațiile au avut loc pe 23 martie în vederea realizării studiului de fezabilitate și al proiectului tehnic pentru drumul expres de la Siret la Suceava și pentru cel de la Suceava la Pașcani. O concurență acerbă a fost înregistrată la licitațiile care au avut loc pe data de 23 aprilie pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic ale (tronsonului) de drum expres Pașcani-Suceava și, respectiv Suceava-Siret. Patru oferte depuse din partea unor asocieri de firme autohtone și străine s-au înscris la cele două licitații pentru studiile la tronsoanele de drum expres (DX5, conform Master Planului) de la Siret la Pașcani. Deși pe SEAP/SICAP nu este menționat încă numele ofertei câștigătoare, acesta urmând a fi făcut public la partea de atribuire, nu la faza de deliberare, Compania Națională de Admi­nistrare a Infrastructurii Rutiere a anunțat că pentru ambele tronsoane licitația a fost adjudecată de către Asocierea firmelor Search Corporation (leader), EGIS ROMANIA și Egis International SAS. Aproape 40% a fost subcontractat, ofertanții având obligația de a face publice în SEAP/SICAP numele subcontractanților declarați și anume și ponderea în cuprinsul contractului: GEOTEC CONSULTING S.R.L. (0,53%), PROSPECT TECHNICAL STUDIES (19,24%), INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE VASILE PARVAN (3,73%), EPC – CONSULTANTA DE MEDIU S.R.L. (4,64%), Carmen Geoproiect (9,56%), DANAVI (0,85%) și PROTELCO S.A. (10%). Rămâne de văzut dacă nu vor fi formulate contestații în termen iar în cazul fericit în care acestea nu vor apărea la CNSC sau în instanță, atunci contractul de servicii între CNAIR și asocierea firmelor de mai sus va putea fi semnat – într-o abordare optimistă – chiar în partea a doua a lunii august. Durata unui contract este de 24 luni, din care 14 pentru realizarea Studiului de Fezabilitate și 6 pentru întocmirea proiectului Tehnic de Execuție. Alte 4 luni sunt prevăzute pentru servicii de asistență tehnică în pregătirea procedurilor de achiziție a contractului de lucrări și în obținerea finanțării europene. Criteriul de atribuire al contractelor la cele două licitații este „cel mai bun raport calitate – preț”, în care componenta financiară are o pondere de numai 40% din punctajul la licitație.

 

Prețul ofertat de Search Corporation pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru tronsonul Pașcani – Suceava al DX5 (lungime de 61 de kilometri) este de 11,7 milioane de lei fără TVA. Conform anunțului de participare de pe SEAP/SICAP – fiind o licitație deschisă – ­va­loarea estimată era între 15.185.741,34 lei și 17.945.844,22 lei, fără TVA, aceasta din urmă fiind valoarea maximă estimată ce conține valoarea minimă la care se adaugă valoarea posibilelor servicii noi similare.

 

Prețul ofertat de Search Corporation pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru tronsonul Pașcani – Suceava al DX5 (lungime de 41 de kilometri) este de 10 milioane de lei fără TVA. Conform anunțului de participare de pe SEAP/SICAP – fiind o licitație deschisă – ­va­loarea estimată era între 13.050.006,04 lei și 15.421.825,32 lei fără TVA, aceasta din urmă fiind valoarea maximă estimată ce conține valoarea minimă la care se adaugă valoarea posibilelor servicii noi similare.

 

Ceilalți trei ofertanți sunt societățile „Aduro Impex” (care subcontractase circa 40% din ­va­loare), „Explan” (care subcontractase circa 70% din valoare, având terț susținător puternica firmă China Highway Engineering Consultants Corporation) și „Viaponte Protejos E Consultaria de Engenharia” (care subcontractase circa 30% din valoare). De ­alt­fel, niciunul dintre subcontractanții declarați ai niciunuia dintre ofertanți nu sunt de pe raza județului Suceava.

 

Este de menționat că cele două tronsoane din drumul expres 5 (DX5) nu sunt legate, ­deo­camdată, între ele printr-un drum de conectivitate, acest obiectiv de investiție lăsându-se așteptat. Totuși, în condițiile în care tronsonul DX5 de la Siret la Suceava se preconizează a avea limita undeva în apropierea intersecției de la Pătrăuți a DN2 cu varianta ­oco­litoare a Sucevei iar tronsonul D5 de la Pașcani la Suceava va ajunge în zona din proximitatea CET-ului și DN 29, iar între cele două tronsoane nu există nicio legătură rutieră cu câte două benzi pe sens, necesitatea unui drum de conectivitate (profilat ca drum expres) se va impune de la sine. Singura incertitudine rămâne când vor demara studiile, proiectarea și execuția lucrărilor la drumul de conectivitate.

 

Între timp însă, primarul Ion Lungu a anunțat ca element de noutate faptul că șoseaua de centură nr. 2 a municipiului Suceava – pe traseul ce pornește din drumul național ce face legătura Sucevei cu Botoșaniul, continuă pe raza orașului Salcea și a comunei Ipotești și se oprește în drumul național ce face legătura Sucevei cu Fălticeniul – va fi inclusă în proiectul fi proiectată drumului expres de la Pașcani la Suceava și va fi proiectată ca „nod de descărcare” al tronsonului respectiv al DX5.

 

Finanțarea realizării documentațiilor pentru cele două tronsoane din DX 5 se face cu fonduri europene nerambursabile atrase prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 1-Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului, Obiectiv Specific 1.1 – Apel de proiecte pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere-sprijin pregătire proiecte de investiții, Operațiunea- Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN-T centrală. Chiar dacă în cazul fericit în care cele două tronsoane de drum vor fi proiectate în doi ani, fondurile europene aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi accesate, aplicându-se regula „n+3”. ­Va­loarea totală a  contractului de finanțare SF și Pth pentru DX5 Suceava – Siret este de 16.039.287,25 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune-11.519.358,18 lei, 15% contribuția proprie – 2.032.827,92 lei, restul de 2.487.101,15 lei  reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA. Valoarea totală a celui de-al doilea contract de finanțare SF și Pth pentru DX Suceava – Pașcani este de 18.763.737,21 lei și va fi finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contribuția Uniunii Europene din Fondul de Coeziune – 13.490.223,76 lei, 15% contribuția proprie – 2.380.672,72 lei, restul de 2.892.885,73 lei reprezentând cheltuieli neeligibile inclusiv TVA).Aplicația de finanțare fusese elaborată și depusă în data de 8 februarie 2019. Practic, un an și aproape o lună a fost nevoie de pentru a demara licitațiile privind elaborarea acelor documentații la porțiunile din DX5 de la Pașcani la Suceava și de la Suceava la Siret.

Tronsoanele din DX5 Siret – Suceava și Suceava – Pașcani sunt pași premergători pentru Autostrada A 7 Siret-Suceava-București. Potrivit normativului în vigoare după adoptarea Master Planul General pentru Transporturi în România, drumurile expres trebuie proiectate și realizate de așa manieră încât într-un orizont de timp de 10 – 15 ani să poată fi transformate, cu costuri minime, în autostrăzi. Practic, dacă se respectă întru totul normativul, un drum expres reflectă conceptul „partial controlled-accessed road/highway” sau „limited-access road/highway”, adică un fel de autostradă cu un regim puțin mai liber față de una obișnuită (reflectarea conceptului „controlled access road/highway”) și care nu are banda de urgență de minim 2,5 metri lățime, ci un acostament de 1,5 metri. De ­alt­fel, înainte de aprobarea MPGTR în varianta inițială din 2014, prin legea de aprobare a Planului Național de Amenajare a Teritoriului – secțiunea Infrastructură de transport, era prevăzută o autostradă (A7), care însă prin Master Plan a fost înlocuită cu drumul expres (DX5). (Dan PRICOPE)

 

reportersite

2 Comentarii pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. VIRUSUL 08/08/2020 la ora 10:05 -

    Deci..expres și nu…autostradă ! Cine ..minte ?

  2. ion 07/08/2020 la ora 12:30 -

    proiecte si studii de fezabilitate se fac aproape anual, bani tocati.