Cea mai mare locuinţă din Europa de acum 7.000 de ani, descoperită la Baia, ar putea fi vizitabilă

Arheologi din Suceava, împreună cu specialişti din Republica Moldova şi Ucraina continuă să facă noi descoperiri în situl Pre-Cucuteni I din comuna Baia, care în opinia directorului Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, sunt „de top” în acest domeniu, cel puţin la nivel naţional. După ce au scos la iveală toată locuinţa de acum circa şapte milenii – identificată iniţial spre finele lui 2012 şi unde lucrările au continuat în 2013 – descoperirile arheologice de la locuinţa din comuna Baia atribuită aşa numitei culturi pre-Cucuteni 1, datând din perioada 5.200 – 5.100 î.Hr, au continuat cu numeroase obiecte de ceramică şi de piatră, dar şi resturi ale unor alimente.
Potrivit lui Emil Ursu, locuinţa de la Baia datează din anii 5.000 î.Hr. este cea mai mare din Europa, pe acest nivel cronologic, cel puţin din cele care au fost identificate până în prezent de arheologi. Prezenţi pe şantierul de la Baia, doi reputaţi arheologi ucraineni veniţi tocmai de la Kiev, specializaţi în cultura Cucuteni – Tripolia au explicat că sunt şi locuinţe mai mari descoperite, dar care sunt atribuite culturii Cucuteni, nu pre-Cucuteni I şi care, sunt la peste o mie de ani distanţă faţă de locuinţa descoperită la Baia, despre care au afirmat că ar fi o descoperire foarte interesantă.
După cum a explicat Emil Ursu, cei doi reputaţi arheologi ucraineni au venit cu o propunere interesantă şi anume ca la Congresul Mondial de Arheologie care va avea loc la Glasgow să fie prezentat la secţiunea „megastructuri” descoperirea de la Baia.
De asemenea, directorul Muzeului Bucovinei a reiterat o opinie exprimată şi anul trecut, în legătură cu situl de la Baia, şi anume că descoperirea este una din cele mai importante realizate în ultimii 40 de ani în arealul cultural Precucuteni 1 – Cucuteni – Tripolie, adică România (Moldova şi sud estul Transilvaniei) – Republica Moldova – Ucraina (până la localitatea Tripolie de lângă Nipru şi foarte aproape de Kiev). De altfel, precizăm că s-a dezbătut multă vreme dacă într-adevăr se poate sau nu discuta cu argumente ştiinţifice de o cultură aparte ca pre-Cucuteni I. Cât priveşte cultural Cucuteni, aceasta este ultima din Europa cu ceramică pictată.
Cât despre celelalte descoperiri de la Baia, potrivit lui Emil Ursu care este şi cel ce a coordonat şantierul arheologic, săpăturile au scos la iveală peste trei sute de obiecte, unelte din piatră şi vase, din care două vase întregi, precum şi viţă-de-vie şi cereale. El a adăugat că două vase similare se găsesc în judeţul Neamţ şi alte două lângă Odessa.
„Pe lângă dimensiunile locuinţei un lucru destul de important este inventarul de ceramică şi piatră, dar în special de ceramică. Sunt lucruri inedite”, a declarat Emil Ursu. Din ceramica găsită în situl de la Baia au fost restaurate patru vase cu reprezentări antropomorfe stilizate.
La faţa locului au fost găsite numeroase resturi de obiecte, din care un dop al unui vas pe care era o imagine ce aduce mult cu forma stilizată a unei cruci.
Analizând ceramica de la Baia, arheologii au descoperit aici şi un fragment cu impresiuni textile, Emil Ursu precizând că şi acesta este „cel mai vechi fragment cu impresiuni textile din Europa”. Fragmentul cu imprexiuni textile este la Muzeul Bucovinei.
Emil Ursu a menţionat că lucrările în acest şantier arheologic vor continua şi în anii următori. El a precizat că, în ceea ce priveşte viţa de vie, se aşteaptă rezultatele de laborator, care să precizeze dacă aceasta era sălbatică sau domestică. Celelalte plante, între care cereale, sunt analizate pentru a se stabili dacă se verifică teoria profesorului Martin Kenneth Jones, de la Universitatea Cambridge, privind schimbul de cereale între agricultorii din Europa şi Asia, cercetător care a fost prezent şi el pe şantierul de la Baia. De altfel, profesorul Martin Kenneth Jones a fost anul trecut personal la Baia pentru a vedea cu ochii săi, la faţa locului, această descoperire.
El a mai spus că a trimis fragmente de oase la un laborator din Germania în vederea datării exacte cu Carbon 14, însă analizele trebuie repetate cei de acolo solicitând un alt set de probe. Pentru a arăta importanţa sitului de la Baia, Emil Ursu, a arătat că trei piese descoperite aici au fost solicitate pentru a fi expuse într-o expoziţie în China, finanţată de Guvern, prin Muzeul Naţional de Istorie.
Situl de la Baia a fost vizitat ieri de preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. El a mulţumit echipei de arheologi pentru munca depusă şi a promis sprijin financiar de la buget pentru continuarea cercetărilor. „Sunt doi ani de muncă şi vreau să felicit echipa care a coordonat această lucrare arheologică. Anul trecut am avut specialişti de la Oxford, de la Kiev şi Chişinău, anul acesta de la Kiev şi Chişinău şi faptul că vin oameni cu foarte multă experienţă dedicaţi cercetării demonstrează de fapt importanţa acestui sit. Iată că descoperim viaţă, continuitate pe acest teritoriu de la Carpaţi la Nistru, o istorie comună a acestor ci-vilizaţii care s-au întins pe foarte mulţi kilometri la acea epocă”, a declarat Cătălin Nechifor.
El a precizat că ia în calcul, ca de anul viitor, să aloce bani pentru a se putea păstra o parte din locuinţă „in-situ”, în ideea protejării acestei locuinţe şi de a o face vizitabilă. „Vrem asta pentru ca acei care vor să vadă istoria de şapte mii de ani în urmă să poată să o facă chiar la Baia”, a declarat Cătălin Nechifor, mulţumind partenerilor din Kiev şi Chişinău.
De menţionat că autorităţile au în plan realizarea unei monografii în comun a culturii Cucuteni – Tripolie şi a culturii pre-Cucuteni I, monografia fiind în limba engleză. Asta în condiţiile îniversării a 130 de ani de la începutul cercetărilor arheologice ale culturiii Cucuteni – Tripolie. Totodată, s-a pus accent şi pe faptul că anul viitor, o echipă de specialişti de la univeristatea germană din Kiel va veni cu un aparat care va face o detectare geomagnetică a complexului de locuinţe de la Baia şi va ajuta, în continuare, la săpăturile arheologice. (Dan PRICOPE)