Ucraina construiește fortificații defensive și se pregătește de un război de durată

La un an după inamicul său, Ucraina a început și ea să construiască fortificații de-a lungul liniei frontului, semn că se pregătește pentru un război de durată, într-un moment în care pare să fi pierdut deocamdată inițiativa operațională, consemnează luni France Presse într-o amplă analiză.

 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit la 11 martie despre “2.000 de kilometri de lucrări pentru a consolida fortificațiile existente și a crea altele noi”.
Un buletin al Ministerului Apărării britanic consemna duminică “dinți de dragon”, șanțuri antitanc, tranșee de infanterie, câmpuri de mine și poziții defensive fortificate.
“Stabilirea unor poziții defensive majore este indicatorul unui conflict de uzură și semnifică faptul că orice tentativă de a le străpunge va fi probabil însoțită de pierderi grele”, apreciază ministerul britanic pe X (ex-Twitter).

Această linie vine ca o replică la așa-numita “linie Surovikin” stabilită în 2023 în estul Ucrainei, care cuprinde trei niveluri de apărare în profunzime, destinate atât să epuizeze forțele inamice, cât și să facă mai dificilă preluarea controlului asupra unei zone după o străpungere militară.

Răspunsul ucrainean va fi probabil mai puțin elaborat, nu va merge prea mult în profunzime, dar va fi un răspuns urgent la lipsa de muniție.
“Responsabilii ucraineni spun deja că timpul este factorul-cheie care îi împiedică să construiască ceva care să semene cu linia Surovikin”, explică Ivan Klyszcz, de la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate (ICDS) din Estonia.
Dar acest dispozitiv este “necesar, întrucât penuria de muniții și scăderea moralului (trupelor) au pus în mod clar Ucraina în defensivă”, explică el.
Contraofensiva ucraineană din toamnă, pregătită inclusiv la Washington, s-a soldat cu un eșec cu pierderi grele și câștiguri teritoriale neînsemnate. Acest război, poate chiar mai mult decât multe altele, a arătat că apărarea este mai bună decât atacul, afirmă experți militari. Iar obiectivul celor două tabere este să provoace maximum de pierderi părții adverse de-a lungul timpului.

Zelenski vrea să “maximizeze numărul de morți și răniți de partea rusă”, a declarat pentru AFP Seth Jones, vicepreședintele think tank-ului american CSIS, subliniind că “acest tip de fortificație a fost eficient” în trecut.

În Rusia, observatori contactați de AFP au minimizat consecințele anunțului ucrainean.
Aceste linii “dovedesc că Ucraina a realizat că ofensiva sa a eșuat. Eventualul său succes nu depinde de calitatea lor”, ci în special de cât de mult din buget este deturnat de corupție, care este endemică în Ucraina, potrivit expertului independent rus Aleksandr Hramcihin.
“Au ei oare suficiente efective pentru a le construi și apoi pentru a le apăra? Armata rusă a străpuns deja cele mai puternice fortificații ucrainene de la Avdiivka”, adaugă Vasili Kașin, de la școala superioară de economie din Moscova, referindu-se la orașul-fortăreață de pe frontul de est, căzut în mâinile rușilor la mijlocul lunii februarie.

În orice caz, Kievul nu și-a schimbat nici paradigma militară, nici obiectivul politic: eliberarea provinciilor din Donbas (est), precum și Crimeea, peninsula ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014. Dar trebuie să țină cont de realitățile conflictului.
“Ucrainenii se bazează pe fortificații din vara anului 2022”, subliniază analiști de la Institutul privat de informații britanic Janes.
“Adevărata diferență astăzi este că nu se vor mai concentra doar asupra proximității imediate a liniei frontului”, ci își vor consolida și pozițiile din spate pentru a reduce “probabilitatea ca adversarul să exploateze succesele tactice”.

La Kiev, se cultivă speranța că sancțiunile împotriva Rusiei vor epuiza capacitatea acesteia de a continua efortul de război pentru mult timp. Moscova, în schimb, visează să reducă și mai mult ajutorul financiar și militar occidental acordat Kievului. Provocarea este de a rezista.
“Raportul de forțe se schimbă, iar Ucraina urmărește să prelungească conflictul cel puțin până în 2025”, susține Vasili Kașin.
Chiar dacă frontul pare înghețat, războiul “se află nu atât în impas, cât într-o fază de ‘reîncărcare’, ambii beligeranți încercând să se doteze cu mijloacele necesare pentru a obține un rezultat la orizontul 2025-2026”, afirmă Institutul francez de relații internaționale (Ifri) într-un raport ce va publicat săptămâna aceasta.
Niciuna dintre părți nu este în măsură să câștige astăzi războiul. Dar niciuna dintre ele nu renunță. Seth Jones consideră că este “posibil”, dar nu stabilit, ca aceste fortificații să devină “frontierele de facto”, notează AFP.
Dar “asta nu înseamnă neapărat că aceasta este începutul negocierilor”, afirmă el. “Va mai dura încă un an sau doi înainte ca cele două părți să fie dispuse să discute”, consideră expertul citat. (Agerpres)