Friday , December 2 2022

Salariul minim în Europa: Cum se poziţionează principalele partide?

bani1

Ideea unui salariu minim european revine în actualitate în contextul alegerilor europarlamentare din 22-25 mai, în timp ce elveţienii s-au pronunţat împotriva unui salariu minim interprofesional de 3.240 de euro. Principalele partide par să ajungă la un acord pentru punerea în aplicare a acestuia, însă nu în aceleaşi condiţii, notează cotidianul francez Le Monde.

Danemarca, Italia, Austria, Finlanda, Suedia şi Cipru sunt singurele ţări din Uniunea Europeană (UE) care nu au un salariu minim înscris în lege. În aceste ţări, salariile sunt fixate de întreprinderi, în urma negocierilor între partenerii sociali, adică, într-un mod mai general, prin acorduri de branşă încheiate în majoritatea sectoarelor, constituind astfel salariile minime în fapt.

Dintre cele 28 de state membri ale UE, 22 au instaurat deja principiul salariului minim. Ultima în acest demers, Germania va pune în aplicare un salariu orar minim în valoare de 8,50 euro (faţă de 9,53 euro în Franţa), începând din 2015. Însă, dacă marea majoritate a statelor tind spre stabilirea unui salariu minim, UE se confruntă cu încă o problemă majoră: discrepanţele rămân uriaşe, de la 159 de euro pe lună în Bulgaria la 1.874 de euro în Luxemburg, adică de 12 ori mai mult.

Dat fiind diversitatea situaţiilor economice, stabilirea unui salariu minim unic în UE este dificilă, subliniază Le Monde. În 2012, Comisia Europeană admitea ea însăşi: ‘Nu avem puterea să impunem sau să armonizăm un salariu minim peste tot în cadrul UE, însă pledăm pentru generalizarea salariilor minime’. O măsură împărtăşită de mai multe alianţe europene, care fac din ea unul dintre proiectele-cheie ale campaniilor lor, dar care se confruntă cu probleme în a-şi pune toţi candidaţii de acord.

În stânga eşichierului politic, Partidul Socialiştilor Europeni (PES, ce regrupează partidele socialiste şi cele social-democrate europene) a făcut din acest subiect ‘vârful său de lance’. Martin Schulz, candidat la preşedinţia Comisiei Europene, propunea un salariu minim european proporţional cu Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărei ţări, pentru a limita dumpingul social în UE. Divizaţi, candidaţii partidului s-au pus în final de acord asupra unui salariu minim în toate statele UE, care va fi cel puţin egal cu 60% din salariul mediu al fiecărei ţări.

Verzii se pronunţă de asemenea în favoarea unui salariu minim european, însă nu se pune problema de a armoniza salariile de la nivelul de jos: Partidul Ecologist european EELV propune ‘o convergenţă automată spre cele mai ridicate standarde sociale, pentru a pune capăt dumpingului social’. Scopul este, fără mai multe precizări, cel de a le garanta angajaţilor un nivel de viaţă decent, ţinând cont de situaţia din fiecare ţară.

La fel ca PES, Stânga Unită Europeană propune, în programul său, punerea în aplicare a unui salariu minim european egal cu cel puţin 60% din salariul mediu din fiecare ţară, dar cu o agendă de convergenţă spre un salariu minim european unic, al cărui obiectiv este de a trage salariile în sus. Cu toate acestea, chiar şi în cadrul partidului, nu toţi candidaţii sunt de acord: Jacky Henin, cap de listă al Frontului de Stânga în circumscripţia Nord-Vest în Franţa, pledează pentru un salariu minim în valoare de 1.600 de euro, extins în toată Uniunea.

Ideea unui salariu minim european îi seduce şi pe conservatori, continuă Le Monde. Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene, s-a pronunţat în cadrul unei dezbateri europene din 15 mai pentru stabilirea unui ‘salariu minim legal în toată UE’. ‘Doresc, de asemenea, stabilirea unui venit minim de inserţie şi a unui set de reguli comune în ceea ce priveşte dreptul muncii şi disponibilizarea’, a declarat Juncker.

O poziţionare pe care adversarii PPE au considerat-o prea tardivă. În opinia eurodeputatei socialiste Pervenche Beres, Jean-Claude Juncker ‘nu şi-a suflecat niciodată mânecile’ pentru a stabili un salariu minim, în condiţiile în care este de opt ani în fruntea Eurogrupului (miniştrii de finanţe din zona euro).

Favorabil unui salariu minim în fiecare ţară, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP), care este membră a PPE, se opune în schimb stabilirii unui salariu minim interprofesional european unic, care ar duce, în opinia partidului, la reducerea celui francez.

În numele valorilor liberale, centristul Guy Verhofstadt, candidat la preşedinţia Comisiei din partea Alianţei Democraţilor şi Liberalilor pentru Europa (ADLE), este împotriva instaurării progresive a unui salariu minim interprofesional european. Însă, grupul său este divizat pe marginea acestei probleme: conform programului celor de pe listele Uniunii Democrate Independente (UDI) şi Mişcarea Democrată (MoDem), este necesar să fie stabilit ‘un veritabil salariu minim interprofesional european’.

Extrema dreaptă, cu Alianţa Europeană pentru Libertate (AEL), condusă de Marine Le Pen, se opune, în ceea ce-o priveşte, punerii în aplicare a unui salariu minim interprofesional la scara UE, care, în opinia capului de listă, ‘ar fi media salariilor minime interprofesionale europene, adică 600 de euro’. (Agerpres)

 

 

 

 

Vezi si

Punctul de pensie se majorează la 1.785 lei, de la 1 ianuarie

Valoarea punctului de pensie se majorează, de la 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, de …