Programele Rabla –  ineficiente. O persoană cu salariul minim are nevoie să economisească până la 51 de ani ca să-și cumpere mașină cu programul Rabla 

O persoană care câștigă salariul minim pe economie ar avea nevoie să economisească 10% din salariu timp de 26 până la 51 de ani ca să-și poată cumpăra o mașină nouă, cu programul Rabla, a afirmat marți cercetătoarea Natalia Ciobanu, cu ocazia prezentării unui raport despre programele Rabla și Rabla Plus.

Raportul, comisionat de 2Celsius și realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu și Adela Fofiu, analizează programele Rabla și Rabla Plus din perspectiva impactului social și a modului în care sunt abordate sărăcia și alte probleme sociale legate de mobilitate și acces.
“Dacă mergem pe ideea să ne punem 10% deoparte, din salarii, pentru a ne cumpăra mașină, o persoană care câștigă salariul minim pe economie ar avea nevoie de la 26 până la 51 de ani de economie că să acumuleze suma necesară să își cumpere o mașină, cu programul Rabla”, a menționat Natalia Ciobanu, precizând că aceste calcule au fost făcute pentru anul 2021, cu salariul minim și prețul mașinilor din 2021.
Totodată, o persoană cu salariul mediu pe economie ar avea nevoie să economisească timp de 10 până la 20 de ani ca să-și cumpere o mașină cu programul Rabla. Ea a precizat că, în ceea ce privește salariul mediu, există variații la nivel de județe. “Salariul mediu din Cluj Napoca este diferit de salariul mediu din Teleorman. Mergând pe ideea unui salariu mediu național, eu, ca persoană cu salariul mediu – aș avea nevoie să economisesc 10% din salariu timp de 10 până la 20 de ani că să-mi cumpăr cu programul Rabla o mașină nouă, mai ieftină. Când ne uităm la numărul acesta de ani pentru persoane cu salarii medii, mai ales cu salarii minime pe economie, ne dăm seama cât de greu ar fi cuiva să poată să-și pună bani deoparte să-și ia o mașină nouă, chiar cu programul Rabla. Asta dacă nu ținem cont că salariul mediu pe economie în județe precum Teleorman, Iași, Vaslui, este mai puțin decât coșul minim de consum, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să-și permită cineva să pună 10% din salariu fără a tăia din altă parte, din necesitățile de bază”, a precizat Natalia Ciobanu.
Reprezentanții 2Celsius au menționat că peste 1,5 milioane de cetățeni din România lucrează pe salariul minim. “La nivel european, România are de două ori mai mulți angajați care lucrează pe salariul minim pe economie comparativ cu media europeană”, au subliniat reprezentanții 2Celsius.

La rândul său, Silviu Ionescu, reprezentant Ford consideră că această perspectivă “este greșită” în condițiile în care 80-90% din achizițiile de mașini se bazează pe o soluție de finanțare, un credit sau diverse instrumente de creditare. În replică, Natalia Ciobanu a menționat că “discursul nu este foarte diferit”, având în vedere faptul că un salariat fie se angajează să economisească 10% din salariu, fie se angajează să plătească procent pe lună rată la banca, care e mai mare de 10% din salariu. “În esență, ajungem tot acolo”, a punctat aceasta. La rândul său, Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius, a spus că anul trecut a propus o limită pentru emisiile mașinilor noi care pot fi achiziționate prin programul Rabla.
“Noi am propus, ca limită, media europeană care le este impusă producătorilor, de 95 gr.CO2/km. (…) Foarte multe dintre mașinile de pe străzi sunt de la non Euro până la Euro 4. Putem să mișcăm câmpul până la eliminarea programului Rabla sau programul Rabla pentru mașinile convenționale, având în vedere că ne îndreptăm către 2035 și punerea pe piață doar a mașinilor electrice. Ne putem uita la subvenție pentru achiziționarea de mașini electrice second-hand, inclusiv pentru introducerea de zone de emisii reduse la nivelul României”, a mai spus Mihai Stoica.
Raportul “Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului național auto: programele Rabla și Rabla Plus” a fost lansat marți, în cadrul unei conferințe online.  (Agerpres)