BNR: Creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior

Creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare – și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 noiembrie 2023.

“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică este așteptată să decelereze vizibil mai pronunțat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe și al conduitei politicii monetare – și să se redreseze doar ușor în 2024, însă mai accentuat în 2025, în condițiile consolidării bugetare, dar și ale intensificării absorbției și utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai rapidă a excedentului de cerere agregată din trimestrul III 2023, implicând inversarea poziției ciclice a economiei spre finele anului viitor și creșterea ulterioară, relativ lentă, a deficitului de cerere agregată”, se arată în minută.
Potrivit BNR, s-a sesizat că, după scăderea abruptă de ritm din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însă cu un aport inferior celui din anii precedenți, în contextul unei redresări treptate a dinamicii venitului disponibil real al populației, precum și al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele și depozitele populației. În schimb, dinamica formării brute de capital fix este așteptată să-și continue ascensiunea în anul curent și să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică în 2024-2025, la un nivel totuși diminuat, în condițiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale și programului Next Generation EU, dar și pe fondul efectelor și incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, au remarcat membrii Consiliului.
“Totodată, s-a observat că exportul net va exercita, la rândul său, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contribuția lui să redevină negativă, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție vizibil mai pronunțată ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar ușor în următorii doi ani, menținându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului”, se spune în minuta BNR.
Conform sursei citate, incertitudini și riscuri însemnate continuă însă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și la posibila suplimentare în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE -, dar și la implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și la eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
“În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești. Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și de evoluțiile economice sub așteptări din Europa, îndeosebi din Germania”, se menționează în document.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Banca centrală precizează că s-a reiterat importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00%.
De asemenea, CA al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. (Agerpres)