Agențiile de rating consideră noua Lege a pensiilor drept un factor negativ pentru ratingul României

Noua Lege a pensiilor crește riscurile fiscale, și așa ridicate, și pune noi presiuni asupra ratingului de țară al României, care în prezent este la “BBB minus”, ultimul calificativ din categoria investment grade, cu perspectivă stabilă, au declarat pentru Bloomberg analiștii de la Moody’s Investors Service și Fitch Ratings.

Legea, care a fost aprobată luni seara de Parlamentul de la București, dar care are nevoie să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, include două majorări de pensii anul viitor și are un impact bugetar estimat de 0,6% din PIB în 2024, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Pentru 2025, impactul este și mai mare, de 1,7% din PIB, ceea ce crește “deficitul fiscal și așa ridicat al României”, fiind un element negativ la adresa ratingului suveran, susține analistul șef de la Moody’s, Petter Bryman.
Aceste măsuri vor avea un impact negativ asupra “accesibilității datoriei până la finele acestui deceniu, slăbind soliditatea fiscală a României în următorii ani”, apreciază Bryman.
România are probleme în a ține deficitul bugetar pentru acest an la aproximativ 5,5% din PIB, după ce ținta inițială, de 4,4% din PIB, s-a dovedit una nerealistă în contextul în care veniturile au crescut mai puțin decât se anticipa, iar cheltuieile au fost mai mari. Guvernul de la București a aprobat deja trei pachete de reduceri de cheltuieli în acest an și mizează pe combaterea evaziunii fiscale și digitalizarea ANAF pentru a îmbunătăți gradul de colectare.
“În absența oricăror măsuri de compensare, relaxarea fiscală neașteptată va submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB”, a apreciat și analistul Fitch, Gergely Kiss. “Pierderea credibilității și deficitele fiscale mari și persistente, cum s-a întâmplat în 2023, pot conduce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Asta ar putea fi negativă pentru ratingul de țară”, adaugă Gergely Kiss.
România este vizată de o procedură UE de deficit excesiv încă de dinainte de pandemie și noua Lege a pensiilor ar putea menține deficitul la aproximativ 6% din PIB în 2024 și 2025, potrivit analistului șef de la Moody’s, Petter Bryman.
Presiunile fiscale sunt așteptate să crească anul viitor, când în România vor avea loc patru runde de alegeri, inclusiv cele parlamentare și prezidențiale. Asta face “mai puțin probabil ca Guvernul să fie în măsură să crească taxele sau să reducă cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul următor, pentru a finanța majorarea pensiilor”, a subliniat Bryman.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, proiectul Legii pensiilor, elaborat de Guvern. S-au înregistrat 199 de voturi “pentru”, 39 de voturi “împotrivă” și 17 abțineri.
În raportul Comisiei de muncă a Camerei Deputaților se subliniază că proiectul de lege are ca obiect de reglementare “crearea cadrului legal pentru asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin instituirea unei formule de calcul bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivității, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice”.
Proiectul vizează întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat. De asemenea, proiectul urmărește asigurarea unor pensii adecvate și echitabile pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii, precum și introducerea unui nou principiu al sistemului public de pensii și anume principiul stabilității asigurării la sistemul public de pensii.
Conform proiectului, de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.
Dreptul la pensie se obține după minim 15 ani de contribuții, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, șomajul, deportarea, prizonieratul sau detenția politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani, se arată în proiect.
Deputații din Comisia de muncă au introdus un amendament potrivit căruia beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiții speciale și activitățile din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui.
Proiectul Legii pensiilor a fost adoptat săptămâna trecută și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz.  (Agerpres)