In ce condiţii încep luni şcoala cei 118.600 de elevi suceveni

Luni, 16 septembrie, începe noul an şcolar. Un număr de 118.672 de preşcolari, şcolari din învăţământul primar şi gimnazial, elevi de liceu, şcoli profesionale şi postliceale încep cursurile în cele 821 şcoli, grădiniţe şi licee din judeţ. Copiii sunt cu 1.500 mai puţini faţă de anul trecut, conform planului de şcolarizare. Pe categorii, vor intra în clase începând de luni, 16 septembrie un număr e 20.098 preşcolari, 34.103 şcolari în învăţământul primar, 32.109 în cel gimnazial şi 32.362 de elevi în licee, şcoli postliceale ori profesionale. Incep noul an şcolar în judeţul nostru un număr de 130 de copii veniţi în special din special din Italia şi Spania, unde părinţii lor lucrează şi unde au început şcoala în acelaşi timp, 88 de copii plecând în străinătate lângă familia plecată la muncă, să îşi continue şcoala acolo.
In judeţ sunt, pentru transportul elevilor, un număr de 900 microbuze şcolare, cerându-se de către Inspectoratul Scolar Judeţean suplimentarea cu încă 31 mijloace de transport, utile pentru transportul şcolarilor din localităţi izolate unde au fost desfiinţate şcolile dar şi pentru asigurarea unui transport mai eficient în unele localităţi.
De reţinut că la clasa a IX-a de liceu au rămas neocupate 850 de locuri, iar la învăţământul profesional planul de şcolarizare a fost realizat doar în proporţie de 66%. Manualele pentru învăţământul primar au ajuns la şcoli în proporţie de 100%, fiind în curs de disptribuţie cele pentru gimnaziu şi clasele a IX – a şi a X-a de liceu.
Anul şcolar începe şi în şcoli vechi de peste 100 de ani
Mai multe şcoli din judeţul Suceava funcţionează în clădiri vechi de peste o sută de ani, nereabilitate, existând situaţii în care a fost începută construcţia unor şcoli, dar lucrările nu au fost finalizate din lipsa banilor. Potrivit ISJ, în unele şcoli condiţiile sunt similare celor din anii ‘50.
Inspectorul şcolar general al judeţului Suceava, Gheorghe Lazăr, a spus că Suceava se află printre judeţele cu cele mai puţine şcoli autorizate sanitar, mai ales din cauza lipsei apei curente sau a grupurilor sanitare, arătând că în judeţ există unităţi de învăţământ în care condiţiile sunt similare celor din anii ‘50.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, Laura Hacman, a declarat că în noul an şcolar vor fi unităţi de învăţământ, majoritatea grădiniţe, care vor funcţiona în spaţii închiriate, întrucât nu dispun de spaţii proprii.
Ea a dat ca exemplu trei grădiniţe din localitatea Cajvana şi două din Marginea, care vor funcţiona în case particulare.
Consilierul pentru Investiţii al Inspectoratului şcolar Judeţean Suceava, Stefan Văideanu, a declarat că în judeţul Suceava există şcoli care funcţionează în clădiri cu o vechime de aproximativ 100 de ani, care nu au mai fost reabilitate, între acestea numărându-se şcoala din Coşna, şcoala din Probota- Dolhasca, şcoala Drăgoieşti, şcoala Doroteia- Frasin, şcoala Roşcani- Liteni, şcoala nr. 1 Râşca, şcoala Tibeni- Satu Mare sau clădirea Colegiului “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi.
Văideanu a spus că într-o situaţie similară este şi şcoala nr. 4 din Vatra Dornei. Deşi aici s-a construit o şcoală nouă, lucrările nu au fost deocamdată finalizate din lipsă de fonduri, astfel că orele se vor desfăşura în vechea clădire.
Potrivit unei statistici a Inspectoratului şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, la şapte şcoli din localităţile Adâncata, Feteşti, Hânţeşti, Păltinoasa, Bucşoaia, Frasin şi Vatra Dornei se fac încă lucrări de reabilitare, astfel că elevii nu vor beneficia de toate sălile de clasă.
De asemenea, la Colegiul Naţional “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi şi la şcoala gimnazială Rădăşeni există probleme cu spaţiile destinate elevilor, întrucât nu au fost alocate fonduri pentru lucrări de reabilitare a sălilor de clasă.
Probleme similare, privind spaţiile insuficiente de şcolarizare, se înregistrează şi la alte şapte unităţi de învăţământ din judeţ, din cauza unor retrocedări, închirieri sau spaţii degradate.
Elevii de la şcoala primară din Plopi, unde doar 50 la sută din lucrările de reabilitare au fost executate, vor fi transportaţi la şcoala Gimnazială Nr.1 din Bogdăneşti, pentru cursuri. şi cei 45 de elevi de la şcoala primară din satul Ciumuleşti, care este închisă după ce a intrat într-un proiect de reconstrucţie, vor fi duşi la şcoala gimnazială din Vadu Moldovei.
Totodată, elevii de la Liceul Tehnologic “Mihai Eminescu” din Dumbrăveni vor învăţa în spaţii improprii, în două schimburi din cauza numărului mare de şcolari.
Potrivit situaţiei întocmite de ISJ Suceava, la Scoala gimnazială din Frasin şi la şcoala nr. 2 din Vicovu de Jos sunt probleme privind funcţionarea centralelor termice, iar la şcoala Gimnazială Satu Mare şi la şcoala Gimnazială Burla nu există suficienţi fochişti.
De asemenea, la trei licee din judeţ, Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir” Suceava, Liceul Tehnologic “Nicolai Nanu” Broşteni, Liceul Tehnologic “Iorgu Vârnav Liteanu” Liteni, există probleme privind dotarea cu material didactic sau mobilier.
Există însă şi o situaţie în care o şcoală construită în 1908, în timpul administraţiei austriece în Bucovina, a fost reabilitată cu 2,8 milioane de lei, fonduri de la Banca Europeană de Investiţii şi BDCE, aceasta fiind inaugurată joi.
Potrivit directorului şcolii gimnaziale “Mihail Sadoveanu” din Grăniceşti, Sextilia Gherasă, unitatea şcolară a intrat într-un program de reabilitare derulat de Ministerul Educaţiei, valoarea totală a investiţiei fiind de 2,8 milioane de lei, reprezentând fonduri de la Banca Europeană de Investiţii şi BDCE.
Conform sursei citate, lucrările de reabilitare ale unităţii şcolare au început în anul 2011, aici învăţând 372 de copii.
Nici în privinţa microbuzelor şcolare situaţia nu este mai bună, existând 90 de maşini repartizate de Ministerul Educaţiei începând cu anul 2006, care sunt într-o stare avansată de uzură, o altă problemă fiind legată de lipsa şoferilor.
În aceste condiţii, ISJ Suceava a solicitat MEN 31 de microbuze şcolare în urma cererilor primite de la şcoli.
Pregătirea copiilor pentru un nou an şcolar îi costă pe părinţi cel puţin
400 de lei
Cumpărăturile pentru începerea noului an şcolar, în toi zilele acestea, îi lasă pe părinţi cu minimum 400 de lei mai puţin în portofele, banii fiind daţi pe uniformă, ghiozdan şi rechizitele de bază, urmând să apară noi cheltuieli după începerea şcolii.
Pentru copiii care încep anul acesta clasa pregătitoare, “pachetul de bază” al pregătirii celor mici pentru şcoală include: uniforma – accesorizată cu bluze, tricouri, dresuri şi şosete albe, la care mai trebuie şi pantofi -, ghiozdanul şi câteva rechizite – penar, stilou, creioane colorate, carioci, caiete de română, matematică şi cu foaie velină, bloc de desen, pensule şi acuarele, hârtie glasată, hârtie creponată, foarfecă, lipici şi o carte de colorat, spune Mădălina, învăţătoare şi mamă a unei fetiţe care luni începe şcoala.
Uniforma pentru fete costă 80-100 de lei, iar bluzele, dresurile şi pantofii care o completează, încă aproximativ 100 de lei. Pentru ghiozdanul echipat cu materialele de bază este nevoie de aproximativ 200 de lei, mai spune aceasta.
Preţul ghiozdanelor variază între 30 şi 120 de lei în hipermarketuri, un penar costă 15 lei, un stilou poate costa 10, dar şi peste 20 de lei, setul de creioane – între patru şi şapte lei, trusa de creioane colorate, ca şi cea de carioci – între patru şi 16 lei, caietele A5 cu 80 de file – de la doi la peste 4,5 lei, iar cele studenţeşti, de la trei la peste 10 lei, în funcţie şi de ilustraţiile de pe coperte.
Designul poate creşte preţul şi în cazul foarfecelor pentru lucru manual, de la trei la 19 lei. Hârtia glasată în set de 12 coli costă patru lei, fiind mai avantajos setul de 100 de coli, la 15 lei. Trusele de acuarele pot costa şi opt, dar şi 18 lei, în funcţie de numărul de culori, iar cea mai subţire carte de colorat, cu şase file, costă peste şapte lei.
O altă mamă aflată într-un magazin, cu un teanc mare de caiete în coş, estimează că numai pe acestea va da 50-70 de lei. Însă nu cheltuiala aceasta o sperie, ci “partea de birotică”, unde “deja sunt pretenţii”. “Respectăm cerinţele utilizatorului”, glumeşte ea, referindu-se la băiatul ei, care trece în clasa V-a. “Astea, pe care punem coperte, le alegem noi”, adaugă femeia, luând alte caiete de pe rafturile pe jumătate golite.
Doi părinţi ai unei fetiţe spun că au dat deja 500 de lei pe “bluziţe, fustiţe, cravate” şi nici n-au început să cumpere rechizite.
Oricare ar fi bugetul alocat pentru pregătirea copilului pentru un nou an şcolar, părinţii se aşteaptă să aibă cheltuieli şi după începerea şcolii. Astfel, ei ştiu că vor avea de completat setul de manuale necesar, dacă nu chiar de cumpărat pe de-a întregul, urmând ca elevii să aibă nevoie şi de caiete auxiliare, care, fără a fi “oficiale”, sunt necesare la clasă.
La clasa I, copiii primesc manualele noi, de română, matematică şi cunoaşterea mediului, dar trebuie să îl cumpere pe cel de religie, iar de la clasa a II-a vin manuale de la generaţiile anterioare, însă în stare destul de proastă, explică Mădălina. “Din vreo 20 de manuale, abia poţi să alegi 10. Încep să împart matematica, mai întâi cărţile în stare bună şi termin cu cele în stare proastă. Apoi, când împart limba română, încep cu copiii la care am terminat de împărţit matematica şi mă întorc la ceilalţi, ca să aibă fiecare ceva ca lumea”, arată învăţătoarea.
Întrebată despre fondul clasei şi fondul şcolii, ea spune că acestea constau în donaţii al căror cuantum îl stabilesc părinţii.
Despre starea şcolii unde predă în cartierul Rahova, învăţătoare spune că aceasta nu este una buna, ultima reabilitare având loc în urmă cu şapte ani. “N-avem nici mecanic, că a ieşit la pensie, iar postul a fost blocat. Mai rugăm un părinte să vină să bată două cuie. Dacă se strâng bani, se zugrăveşte o clasă…”, spune ea.
Părinţii mai au la dispoziţie un weekend pentru cumpărăturile pregătitoare, până când va suna clopoţelul pe 2013. Apoi, îi aşteaptă mai mulţi ani de investiţii continue în educaţia copiilor, de fiecare dată când se apropie 15 septembrie, dar şi în timpul anului şcolar care, invariabil, obligă la cheltuieli. (O.S.)