Barabulele şi păpuşoiul, alungate de rapiţă de pe ogoarele sucevenilor

 
Un peisaj deosebit de frumos, cu lanuri nesfârşite de flori galbene, face deliciul celor care traversează în această perioadă, şoselele judeţului Suceava. Zeci şi sute de hectare, în sole mai mari sau mai mici, din terenul agricol al judeţului nostru sunt cultivate în acest an cu rapiţă, o specie aproape necunoscută pentru cultivatorii suceveni, până acum câţiva ani. De la un an la altul însă această cultură a prins teren în detrimentul culturilor tradiţionale – cartofi, porumb, alte cereale, dar, ceea ce este mai important, a ocupat o bună parte dintre terenurile care ani în şir au stat pârloagă. Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Schipor, a explicat că în toamna anului trecut, pentru recolta din acest an au fost însămânţate în întreg judeţul 1.528 de hectare de rapiţă, iar în primăvară au mai fost semănat încă 23 de hectare. “Este o cultură mai bănoasă şi care are desfacerea asigurată. Direcţia Agricolă Suceava a promovat-o, explicând fermierilor că a cultiva rapiţă este mai avantajos decât alte culturi de toamnă pentru că preţul de valorificare este mai bun, iar consturile de înfiinţare a unei astfel de culturi sunt de asemenea reduse”, a declarat directorul Vasile Schipor. Argumentele specialiştilor în agricultură pentru oportunitatea cultivării acestei specii de plante în judeţul nostru sunt efectiv pragmatice: In zona noastră se obţine în medie o cantitate de 2.650 de kilograme de boabe de rapiţă la hectar. Comparativ, producţia medie de orz pentru aceeaşi suprafaţă este de 2.400 de kilograme, de orzoaică de toamnă de 2.500 de kilograme, orzoaică de primăvară 2.100 de kilograme, la grâu, secară, triticale, producţia medie este de 2.770 de kilograme la hectar, la ovăz 2.270 de kilograme, la floarea soarelui – 1.900 de kilograme la hectar, porumb – 3.600 de kilograme la hectar. La unele cereale producţia este mai mare decât la rapiţă dar trebuie ţinut cont de faptul că anul trecut, de exemplu, un kilogram de cereale, de orice fel, de la orz şi grâu la porumb, s-a vândut în medie cu maxim 70 de bani kilogramul, de către fermieri către achizitori. Dar la rapiţă, spune directorul Direcţiei Agricole Suceava, preţul de achiziţie de a fost de 1,5 lei pe kilogram, mai mult decât dublul oferit pentru celelalte produse agricole amintite mai sus. “Producţia bună, preţul bun la vânzare şi costul mic de înfiinţare, faţă de alte culturi, asigură o rentabilitate mult mai mare pe hectarul de cultură”, a declarat Vasile Schipor.
In acest fel se explică avântul pe care l-a luat această cultură agricolă începând din 2012 încoace. Dacă în toamna anului 2011 pentru rapiţă au fost alocate în judeţul Suceava pentru anul agricol următor cam 200 de hectare, în anul care a venit suprafaţa a crescut la peste 500 de hectare, pentru 2013 au fost însămânţate în toamna anului precedent 1.100 de hectare iar în toamna anului 2013, pentru acest an, cum am arătat, suprafaţa totală însământaţă a ajuns la 1.528 de hectare de teren, la care se adaugă încă 23 de hectare însămânţate în această primăvară. “Este o plantă tehnică a căreu cultivare este foarte avantajoasă pentru fermieri şi de aceea noi am făcut efectiv lobby pentru implementarea acestei culturi agricole în fermele din judeţul nostru”, a mai spus Vasile Schipor.
Seminţele de rapiţă sunt achiziţionate de fabricile de uleiuri, iar planta ca atare este utilizată pentru însilozare, constituindu-se ca un bun factor energetic pentru instalaţiile de biogaz, putând fi folosită şi pentru furajarea animalelor. (Neculai ROSCA)