„În esenţă, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată vizează transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, fără a cuprinde acordul unităţii administrativ-teritoriale cu privire la dobândirea bunului în patrimoniul său, ceea ce potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, echivalează cu încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie referitor la principiul autonomiei locale.

Totodată, s-a reţinut că actul normativ criticat, sub aspect formal, reprezintă o lege, fiind adoptată de Parlament, dar, sub aspect material, acesta cuprinde un act de dispoziţie asupra unui bun determinat din domeniul public al statului, care nu detaliază condiţiile specifice mecanismului transferului interdomenial şi nu stabileşte garanţii în vederea realizării obiectivului urmărit – construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Or, se impune respectarea acestor condiţii, având în vedere importanţa domeniului reglementat, precum şi faptul că suprafaţa de teren vizată este afectată unei utilităţi publice – cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol -, care constituie o prioritate naţională.

Reţinând că, potrivit dispoziţiilor art.136 alin.(2) şi (4) din Constituţie, proprietatea publică beneficiază de un regim de protecţie specială menit să asigure ocrotirea şi garantarea sa efectivă, precum şi eficienţa în valorificarea sa, s-a constatat că transmiterea suprafeţei de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, astfel cum este reglementată prin legea criticată, nu îşi găseşte fundamentul într-o reglementare precisă şi previzibilă, care să corespundă standardului constituţional de protecţie a proprietăţii publice şi care să respecte obligaţia constituţională a statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, stimularea cercetării ştiinţifice, exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic, astfel cum este consacrată de art.135 alin.(2) lit c), d) şi e) din Constituţie.

Este, aşadar, sarcina legiuitorului să adopte soluţii legislative coerente, care să asigure garantarea şi ocrotirea eficientă a proprietăţii publice a statului, în sensul stabilirii unor condiţii şi garanţii adecvate pentru a evita fragilizarea acesteia”, arată comunicatul de presă al CCR, citat de news.ro.

Reamintim că pe 12 aprilie, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate asupra legii prin care se transferă un teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Ştiințe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şișești” în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii unui ansamblu arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.Actul normativ vizează pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare și i-a fost transmisă șefului statului de către Parlament, în vederea promulgării, pe 8 aprilie.
Prin actul normativ se transmite un teren în suprafață de 20 ha din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.Legea a fost inițiată de opt parlamentari PSD și PNL.”Prin modul de adoptare și prin conținutul său normativ, aceasta contravine unor norme și principii constituționale, precum cele referitoare la calitatea și previzibilitatea legii, componente ale principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, principiului autonomiei locale reglementat de art. 120 din Constituție și regimului proprietății publice și garanțiilor sale, prevăzute de art. 135 și art. 136 din Constituție”, susține șeful statului în sesizare.Președintele Iohannis arată că legea prevede că suprafața este dezmembrată din zona centrală a lotului de 49 ha, cu deschidere la cele două străzi principale care îl încadrează pe laturile lungi Drumul Județean 208A și Drumul Comunal 69.
Şeful statului precizează că legea încalcă prevederi din Constituție, care consacră caracterul de stat de drept al statului român și principiul legalității, prin lipsa fundamentării temeinice.”Din perspectiva respectării normelor de tehnică legislativă, deși, strict formal, legea criticată este însoțită de o expunere de motive prin care se încearcă justificarea transmiterii unui teren în domeniul public al municipiului Suceava, în realitate, paragrafele inserate în aceasta nu pot fi calificate ca reprezentând argumente reale care să susțină scopul actului normativ prin care se diminuează cu 20 de ha domeniul public al statului afectat cercetării”, susține el.

Președintele Iohannis menționează că, din punct de vedere formal, este îndeplinită cerința impusă de legislație în sensul existenței unui instrument de motivare, însă expunerea de motive cuprinde o pagină și se limitează la a enunța obiectivul legii, respectiv construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la a preciza că terenul ales este “cea mai bună soluție identificată de autoritățile locale”, fiind apoi enumerate 11 obiective ce vor intra în componența centrului, nefiind explicat de ce este absolut necesar a fi afectat patrimoniul unei unități de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol, prin transferul unei suprafețe de 20 de ha de teren ce, în prezent, este indispensabil activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic vegetal și animal.

El apreciază că era absolut necesar să existe un studiu din care să reiasă impactul noii soluții legislative, mai ales în ceea ce privește zonele de protecție aferente monumentelor istorice existente în “vatra istorică a Sucevei”,
“Neclaritatea cu privire la incidența cadrului normativ menționat este susceptibilă să afecteze însăși punerea în practică a reglementărilor propuse și, implicit, realizarea scopului legii criticate”, adaugă șeful statului.
Președintele Iohannis menționează și că nu este motivată rațiunea pentru care suprafața de 20 de ha supusă transferului nu mai este necesară Academiei “Gheorghe Ionescu-Şișești” și că, în consecință, își pierde caracterul de teren indispensabil activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic.

El subliniază că legea este criticabilă din perspectiva asigurării accesibilității și previzibilității prin care se diminuează patrimoniul afectat cercetării și inovării, garanții opuse oricărei intervenții legislative arbitrare, în sensul rațiunilor statuate prin decizii ale CCR.
“Expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică și instrument de motivare al unui act normativ cu forță de lege, reprezintă un element inerent statului de drept și dreptului pozitiv, reprezentând un criteriu cu relevanță constituțională în aprecierea legalității, valoare de referință a statului de drept”, adaugă șeful statului.

Președintele Iohannis opinează că, în absența unor criterii de delimitare a normelor de tehnică legislativă a căror nerespectare atrage sau nu, după caz, neconstituționalitatea unei legi, în raport cu obiectul Legii nr. 24/2000 și cu argumentele expuse anterior, toate aspectele reglementate de această lege concură la realizarea dezideratului statului de drept.
Şeful statului arată că această lege încalcă și alte prevederi ale Constituției, prin lipsa instituirii garanțiilor necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de actul normativ.
“Legea supusă controlului de constituționalitate nu conține prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea și, mai mult, chiar funcționarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”, spune el, arătând că, din perspectiva protecției dreptului de proprietate publică, legiuitorul avea obligația de a reglementa o serie de garanții necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul realizat, mai ales în contextul în care, prin efectul soluției legislative, patrimoniul unei unități de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol va fi diminuat cu o suprafață de teren considerabilă.

El mai susține că, în vederea asigurării unei baze materiale necesare desfășurării acestei activități cu rol fundamental în generarea și susținerea progresului tehnic în domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, acvaculturii, protecției mediului și dezvoltării rurale, legiuitorul a afectat anumite terenuri pe care le-a calificat ca fiind indispensabile acestei activități și consideră că, din această perspectivă, există o legătură de necontestat între aceste obligații constituționale ale statului și dreptul de proprietate publică a acestuia.
“Considerăm că asigurarea aducerii la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul de proprietate ar fi impus introducerea unor prevederi care să conțină garanții necesare și suficiente în sensul reîntoarcerii terenului în suprafață de 20 de ha în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şișești”, în situația în care obiectivul nu este realizat, cu atât mai mult cu cât legea criticată nu reglementează un termen pentru construirea obiectivului vizat”, arată Iohannis.

Şeful statului apreciază că legea încalcă și principiul autonomiei locale, prin lipsa manifestării de voință a municipiului Suceava.
“Transmiterea terenului în suprafață de 20 ha, identificat cu număr cadastral 409/1, din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Şișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în absența manifestării de voință expresă a unității administrativ-teritoriale, materializată printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Suceava, contravine art. 120 alin. (1) din Constituție”, mai spune el.
Președintele Iohannis a solicitat CCR să admită sesizarea și să constate că legea este neconstituțională.