Steagul lui Stefan cel Mare si coroana Reginei Maria au fost trimise in Franta cu un avion militar pentru a fi expuse la Luvru

Coroana regala purtata de Regina Maria si steagul liturgic al lui Stefan cel Mare vor fi expuse in Franta in cadrul unor expozitii organizate la Reims si la Muzeul Luvru din Paris. Acestea impreuna cu alte exponate de patrimoniu au fost transportate in Franta cu o aeronava a Fortelor Aeriene Romane.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apararii Nationale, o aeronava C-27J Spartan a Fortelor Aeriene Romane a efectuat vineri, 5 aprilie, o misiune speciala de transport a unor exponate de patrimoniu aflate in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei, pe ruta Otopeni – Velizy Villacoublay (Franta), cu prilejul activitatilor organizate in cadrul Sezonului Cultural Romania-

Franta, in Paris si Reims.

Coroana regala purtata de Regina Maria la ceremonia de incoronare din anul 1922 si steagul liturgic al lui Stefan cel Mare vor fi piesele centrale ale expozitiilor “Maria de Romania, Regina si Artista” organizata la Palatul Tau din Reims si “Broderii liturgice romanesti de tranzitie bizantina” organizata la Muzeul Luvru din Paris.

Aeronava a fost operata de catre un echipaj format din comandorul Emil Tecuceanu, locotenent-comandorul Daniel Motoroiu, locotenentul Mihai Virdol si maistrii militari George Baltescu si Paul Glisca.

Stindardul urmează să fie prezentat într-o expoziţie de broderii româneşti de tradiţie bizantină care se va deschide la Muzeul Luvru, a anunţat managerul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu.

“Astăzi, 5 aprilie, la 102 ani şi două săptămâni, Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare a plecat cu un avion militar spre Paris, urmând să fie prezentat într-o expoziţie de broderii româneşti de tradiţie bizantină care se va deschide la Muzeul Luvru, începând cu 18 aprilie şi va fi vizitabilă până în iulie anul acesta. Pentru luna august, piesele se vor întoarce la mănăstiri, la muzee, în aşa fel încât drumul pe care l-a făcut stindardul în urmă cu 100 de ani să se încheie din nou în România”, a spus Târnoveanu la finalul conferinţei “Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare – un crâmpei de istorie între Franţa şi România”, susţinută vineri seara, la Sala Atrium a Institutului Francez.

Managerul MNIR a mărturisit că are emoţii până când preţioasa piesă se va întoarce “acasă”.

“Mă simt ca un părinte al cărui copil iubit pleacă, sigur, într-un loc foarte bun, dar întotdeauna călătoria patrimoniului îmi trezeşte îngrijorare. Şi-abia aştept să primesc vestea ‘Am aterizat cu bine!‘, abia aştept să primesc vestea ‘Ne-am îmbarcat cu bine şi ne întoarcem înapoi!’”, a declarat Târnoveanu pentru AGERPRES.

Una dintre cele mai valoroase piese de patrimoniu aflate în colecţiile MNIR, o capodoperă a artei medievale de inspiraţie bizantină, stindardul a fost realizat, la porunca lui Ştefan cel Mare, în anul 7008 de la facerea lumii, anul al 43-lea al domniei acestuia, adică în anul 1500. Acesta a ajuns la o dată necunoscută la Mânăstirea Zografu de la muntele Athos.

În cadrul conferinţei, organizată de MNIR, în parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti, în cadrul Sezonului România-Franţa, Ernest Oberlander-Târnoveanu a trecut în revistă “povestea” drumului parcurs de Stindardul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, de la descoperirea sa în Mânăstirea Zografu de la muntele Athos, în 1882, de trei intelectuali români – Alexandru Pencovici, Teodor Burada şi Radu Pătârlăgeanu -, la demersurile efectuate de Gheorghe Constantin Ionescu, viceconsul şi apoi consul general al României la Salonic, continuând cu recuperarea sa de către generalul francez Maurice-Paul-Emanuel Sarrail şi terminând cu înmânarea inestimabilei piese ministrului român Alexandru Lahovary, la Paris, de către autorităţile franceze într-o ceremonie solemnă, în august 1917, în timpul bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

“A fost o ceremonie emoţionantă, care a avut loc la Sorbona, în prezenţa preşedintelui Franţei, Raymond Poincaré, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Paul Deschanel, şi a ministrului Armamentului, Albert Thomas. S-au cântat cântece patriotice, s-au recitat versuri de Octavian Goga sau de Elena Văcărescu şi steagul a intrat în mod oficial în posesia autorităţilor române. Din păcate, în condiţii de război, el a trebuit să rămână în Franţa şi s-a întors în ţară de-abia la sfârşitul lui decembrie 1919, fiind depus la Ministerul de Război şi apoi la Muzeul Militar şi fiind prezentat publicului într-o ceremonie la fel de emoţionantă, aşa cum o descrie Nicolae Iorga, din păcate puţin urmărită de opinia publică, pe 6 februarie 1920”, a explicat Târnoveanu.

El a spus că începând cu 1970 stindardul a intrat în posesia MNIR.

“Aici, steagul a trecut printr-un proces pe care pot să-l numesc, fără să greşesc, de renaştere. A fost a doua viaţă pe care a primit-o graţie restauratorilor noştri de excepţie, în primul rând a răposatei doamne Sidonia Macri, care a avut curajul să se apuce de restaurarea unei piese atât de importante şi atât de degradate. Restaurarea a durat peste şapte ani, între 2004 şi 2011. Şi astăzi, din când în când, prezentăm publicului Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare, pentru că el nu mai poate să fie prezentat permanent. După restaurare a fost prezentat în Basarabia, la Chişinău, la Muzeul Naţional, unde, în două săptămâni, a avut peste 20.000 de vizitatori. Apoi am întreprins un turneu prin ţară, la Ploieşti, Târgovişte, Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Bârlad, considerând că este de datoria noastră ca o asemenea relicvă, o asemenea piesă de importanţă mondială să fie cunoscută şi de publicul nostru”, a subliniat Târnoveanu.

Managerul MNIR şi-a exprimat speranţa că stindardul, păstrat într-o casetă de plexic în care este o atmosferă controlată de heliu, “va apuca cel puţin 500 de ani” graţie restaurării efectuate de specialiştii instituţiei bucureştene.

“Dacă în 1917, în vreme de încercări cum n-au mai avut românii probabil în Epoca Modernă ori în Evul Mediu, autorităţile, guvernul, diplomaţii, soldaţii s-au gândit că este necesar să se facă un efort pentru ca România să reintre în posesia capodoperei, cu siguranţă că în 2019 ar trebui să fim conştienţi – noi, în calitate de cetăţeni şi cei care vremelnic conduc ţara – că patrimoniul nu poate să vorbească şi din acest moment trebuie să ne purtăm faţă de el ca nişte părinţi care au grijă ca progeniturile lor să ajungă bine, să fie sănătoşi şi iubiţi şi să ne mândrim cu ei”, a mai declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu pentru AGERPRES.

Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este nu numai una dintre cele mai importante piese din patrimoniul cultural al României, dar şi un simbol al legăturilor dintre Franţa şi ţara noastră. În 2019, stindardul va fi prezentat, alături de alte broderii medievale româneşti de tradiţie bizantină, la Muzeul Luvru din Paris, cu prilejul unei mari expoziţii (“Broderii de tradiţie bizantină din România. În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare/ Broderies de tradition byzantine en Roumanie. Autour de l’etendard d’Etienne le Grand”), organizată în cadrul Sezonului cultural România-Franţa.

Sezonul Cultural Romania – Franta este un proiect de importanta strategica pentru relatia bilaterala si a debutat la Paris la 27 noiembrie 2018. Sezonul continua pe perioada detinerii de catre Romania a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene si propune un dialog pe dimensiunea socio-culturala, politica si economica, prin intermediul artelor, antreprenoriatului si comunitatilor.

Din seria evenimentelor incluse in secventa de inchidere a Sezonului din Franta fac parte doua proiecte patrimoniale de importanta majora pentru promovarea istoriei si culturii romanesti in Franta – expozitia “Maria de Romania, Regina si Artista” organizata la Palatul Tau din Reims si expozitia “Broderii liturgice romanesti de tranzitie bizantina” organizata la Muzeul Luvru din Paris.

surse: ziare.com, stirileprotv.ro, Agerpres