Senatul a adoptat Statutul magistratilor cu modificarile dorite de Serban Nicolae. Legea merge la Iohannis

Senatul a adoptat, marti, modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistratilor, printre cele mai importante prevederi fiind cele legate de raspunderea magistratilor.

Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistratilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi (80), pentru ca parlamentarii Opozitiei au parasit sala de plen in semn de protest.
Mai multe amendamente respinse in Camera Deputatilor au fost adoptate la Senat, inclusiv unele propuse de Serban Nicolae.
Senatul a fost for decizional, asa ca legea merge acum la promulgare la presedintele Klaus Iohannis, care o poate retrimite Parlamentului sau o poate ataca la CCR, in cazul in care refuza sa o semneze ca atare.
PNL si USR au anuntat ca, inainte ca actul normativ sa fie trimis presedintelui pentru promulgare, il vor ataca la Curtea Constitutionala.
Senatul a adoptat o serie de amendamente ale lui Serban Nicolae, respinse de Comisia Iordache, la articolul 96, care reglementeaza raspunderea materiala a magistratilor, transmite News.ro.
Astfel, “eroarea judiciara atrage raspunderea judecatorilor si procurorilor doar in ipoteza in care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta”, se arata la alin. (2) reformulat de Serban Nicolae.
In noua forma, alin. (3) prevede “exista eroare judiciara atunci cand, in infaptuirea actului de justitie se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare si prin aceasta se produce o vatamare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane”.
De asemenea, Serban Nicolae a modificat si alin. (4) al legii 303/2004, care acum prevede ca “exista rea credinta atunci cand jduecatorul sau procurorul in exercitarea functiei, cu stiinta, prin incalcarea Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciara”.
La alin. (5), se arata ca “exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul in exercitarea functiei din culpa nesocoteste normele de drept material ori procesual, determinand o eroare judiciara”.
“Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror”, precizeaza alin. (6) in noua forma.
Alin. (7), modifcat si el, statueaza ca “pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciara persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, in conditiile legii, la tribunalul in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau sediul dupa caz. Plata de catre stat a sumelor datoroate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim 1 an de la data comunciarii horatarii judecatoresti definitive”.
“Dupa ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu pe cale judiciara impotriva jduecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara. Competenta de judecata, in prima instanta, revine Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile”, se arata la alin. (8), modificat asa cum a propus Serban Nicolae.
La alin. (9) se prevede ca “termenul de prescriptie a dreptului la actiune al statului prevazut la alin. (8) este de un an, de la data cand a fost achitat integral prejudiciul”.
Ultimul alineat al articolului 96, in forma propusa de Serban Nicolae, prevede ca “CSM poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea pentru eroarea judiciara determinata de rea-credinta sau grava neglijenta”.
ziare.com