Wednesday , September 22 2021

Protestele #Colectiv care l-au dat jos pe Ponta apar in raportul MCV. Vezi laudele si criticile aduse Romaniei

Noul raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) lauda evolutiile luptei anticoruptie din Romania, insa, ca anul trecut, critica Parlamentul pentru franele puse in calea ofensivei Justitiei.
MCV

Documentul oficial de la Bruxelles, intocmit de expertii Comisiei Europene (CE), contine observatii similare celor de anul trecut.
“Raportul privind MCV din anul 2015 a constatat progrese sustinute, ce par durabile, in mai multe domenii, aceste progrese fiind realizate in special prin actiunile intreprinse de principalele institutii judiciare si de integritate in scopul combaterii coruptiei la nivel inalt si al cresterii nivelului de profesionalism al sistemului judiciar in ansamblul sau.
In acelasi timp, raportul a evidentiat faptul ca persista un sentiment puternic ca progresele realizate trebuie consolidate si fundamentate pe baze si mai sigure, precum si multe chestiuni legislative restante si indoieli cu privire la consensul politic pe care se sprijina reforma”, se arata in documentul citat.
In ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt, in raport se evidentiaza faptul ca DNA a facut progrese importante si a reusit sa castige increderea publicului, din partea caruia vin din ce in ce mai multe sesizari.
“Bilantul de activitate al institutiilor implicate in combaterea coruptiei la nivel inalt este in continuare solid, incluzand cu regularitate puneri sub acuzare si solutionari ale unor cazuri care vizeaza politicieni de marca si functionari publici de nivel inalt. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a raportat o crestere a numarului de sesizari din partea populatiei: acest lucru pare sa reflecte increderea publicului in institutie, care este evidentiata si de sondajele de opinie”, explica expertii de la Bruxelles.
Protestele #Colectiv care au dus la demisia lui Ponta
Mai mult, sprijinul public pentru lupta impotriva coruptiei a reprezentat un factor important in timpul amplelor proteste din noiembrie 2015, generate de tragedia din clubul Colectiv, care au dus la demisia premierului Victor Ponta.
“Sprijinul public pentru actiuni impotriva coruptiei a fost recunoscut drept un factor important in timpul demonstratiilor care au condus la demisia prim-ministrului in noiembrie 2015. In cursul anului 2015, DNA a trimis in judecata peste 1.250 de inculpati, printre acestia numarandu-se prim-ministrul, fosti ministri, parlamentari, primari, presedinti ai Consiliilor judetene, judecatori, procurori si o gama larga de inalti functionari.
De asemenea, DNA si-a intensificat masurile intermediare de inghetare a averilor in aceste cazuri, cuantumul averilor inghetate fiind de 452 de milioane de euro”, se mentioneaza in raport.
Arestarea lui Oprescu
O tendinta specifica ofensivei Justitiei, spun specialistii CE, a fost identificarea politicienilor corupti la nivel local, cel mai puternic exemplu la acest capitol fiind arestarea primarului suspendat al Capitalei Sorin Oprescu.
“Incepand cu anul 2013, numarul total de functionari locali trimisi in judecata pentru coruptie se ridica la aproape 100 de primari, peste 20 de presedinti ai Consiliilor judetene si zeci de alti functionari locali. Arestarea primarului municipiului Bucuresti in 2015 a fost ilustrarea cea mai puternica a acestei probleme”, potrivit raportului MCV.
Totodata, in document se mai evidentiaza si faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si-a mentinut ritmul rapid in ceea ce priveste solutionarea dosarelor de coruptie.
“Printre inculpatii condamnati s-au aflat persoane importante care detinusera functii de ministri, parlamentari, primari, judecatori si procurori”, noteaza specialistii Comisiei Europene.
Parlamentul, din nou criticat
Legislativul de la Bucuresti a fost din nou criticat in noul raport ca refuza cererile DNA de ridicare a imunitatii parlamentarilor suspectati de coruptie, fara a-si motiva deciziile si fara a avea elemente justificative concrete.
“In 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete sau aplicarea masurilor de arest preventiv – un aspect monitorizat in rapoartele privind MCV anterioare.
Desi majoritatea cererilor au fost admise, ramane valabil faptul ca raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA este lipsit de criterii obiective pe baza carora sa se furnizeze o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri”, se precizeaza in document.
“Ramane de actualitate faptul ca, dupa cum s-a mentionat in raportul din 2015, ministrii au ramas in functie dupa ce impotriva loc incepuse actiunea penala, iar parlamentarii cu condamnari definitive pentru coruptie au ramas in functie. Masurile intreprinse in aceasta privinta au fost luate mai degraba de unele partide politice decat de Parlament”, mai noteaza expertii europeni.
Coruptia functionarilor, de vina inclusiv pentru incendiul din Colectiv
Specialistii Comisiei Europene vorbesc si despre coruptia functionarilor publici, de vina, printre altele, pentru incendiul din Colectiv soldat cu 63 de morti.
“Tragicul incendiu de la Bucuresti din luna octombrie a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveala consecintele coruptiei la nivel local si care a facut dovada faptului ca problema este larg raspandita.
Printre domeniile de risc identificate se numara educatia, sanatatea si achizitiile publice la nivel local, care implica decizii cu consecinte financiare directe. Alte cazuri au inclus falsificarea examenelor, fraude in materie de asigurari de sanatate si proceduri de achizitii publice masluite, in care sunt implicati uneori un numar mare de functionari”, se evidentiaza in document.
In raport sunt mentionate si progresele facute la capitolul recuperarea bunurilor, o lege in acest sens fiind promulgata in luna decembrie a anului trecut.
“Acesta este un pas important in directia gasirii unui raspuns la recomandarea formulata de mult de Comisie de a imbunatati executarea hotararilor de confiscare a averilor (se pare ca numai aproximativ 10 % din valoarea ordinelor de confiscare se colecteaza efectiv, ceea ce limiteaza efectul disuasiv al sanctiunii). Rezultate efective din partea noii agentii pot fi preconizate abia in a doua jumatate a anului 2016, cel mai devreme”, scriu specialistii CE.
Numirile in Justitie
In ceea ce priveste numirile la varful institutiilor sistemului judiciar, expertii europeni au avertizat ca acestea trebuie sa fie facute in continuare in baza unui proces transparent, pentru consolidarea increderii in Justitie.
Un exemplu important in acest sens a fost numirea unui nou procuror-sef la DIICOT, pe Daniel Horodniceanu, in cazul caruia procedura a fost finalizata cu putin controverse, “fiind caracterizata de o mai mare transparenta si previzibilitate (publicarea postului vacant, definirea publica a criteriilor, publicarea numelor candidatilor) si beneficiind de cooperarea clara dintre Ministerul Justitiei (responsabil pentru alegerea candidatului) si Consiliul Superior al Magistraturii”.
“In 2016 vor avea loc o serie de numiri in posturi-cheie si atat procesul, cat si rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a mentine procesul de reforma intr-o perioada de schimbari. Posturile de presedinte al Curtii Supreme de Casatie si Justitie, de procuror general si de procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie sunt toate posturi care necesita proceduri clare, deschise si predefinite”, continua inspectorii MCV.
Politicienii ii critica in presa pe magistrati
Progrese s-au inregistrat si in domeniul independentei justitiei, dovada fiind faptul ca numerosi politicieni cunoscuti au fost condamnati. Este un semn ca “tendinta subiacenta in ceea ce priveste independenta justitiei este pozitiva si ca nicio persoana care comite o infractiune nu se situeaza mai presus de lege”.
A exista, insa, si o reactie la aceasta tendinta: “raman frecvente criticile la adresa magistratilor exprimate de catre politicieni si in mass-media, precum si lipsa de respect fata de hotararile judecatoresti”.
Critici au fost aduse si legat de noile Coduri – Penal si de Procedura Penala -, atragandu-se atentia ca Guvernul a propus modificarea mai multor articole inca din primavara lui 2014, insa Parlamentul nu le-a adoptat inca.
Totodata, zeci de articole au fost declarate neconstitutionale de catre judecatorii de la CCR, insa acestea se afla inca in curs de adoptare in Parlament.
ziare.com

Vezi si

Ministrul Sănătății: S-ar putea ca numărul de paturi ATI COVID din valul al treilea, 1.612, să nu fie suficient acum

Valul patru al pandemiei de COVID-19 are o tendinţă “mult mai abruptă, mai bruscă, mai …