Fostul ministru Codruţ Şereş şi şefii Hidroelectrica, condamnaţi definitiv la închisoare cu executare

Şefii companiei Hidroelectica au fost condamnaţi, luni, la închisoare cu executare. Tot în dosarul “Hidroelectrica” a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare şi fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş. Decizia a fost dată de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi este definitivă.
Un complet de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, luni, sa mareasca pedeapsa de la cinci ani, cat a fost in prima instanta, la sapte ani de inchisoare, pentru directorii Eugen Pena, Traian Oprea si George Lavinius Asan. Acestia sunt acuzati de abuz in serviciu. De asemenea, magistratii au marit pedeapsa si pentru directorul Nicolae Opris de la patru, la cinci ani de inchisoare, potrivit România TV.
Totodata, judecatorii de la ICCJ au respins, luni, apelul declarat de Codrut Seres si a mentinut sentinta data de instanta de fond in martie 2014.
In acest dosar, fostul ministru al Economiei Codrut Seres a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT, in septembrie 2011, pentru ca ar fi ascuns activitatile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, in urma carora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.
In rechizitoriul trimis instantei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codrut Seres de complot si subminarea economiei nationale. In acelasi dosar, procurorii i-au deferit justitiei si pe cei care faceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormaneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opris, fost sef Serviciu Marketing – Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.
Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a initiat si a constituit o asociere infractionala, impreuna cu Traian Oprea, Victoria Geormaneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opris si Georgeta Iosif si au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societatii si bugetului consolidat al statului.
Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare a cantitatilor de energie electrica rezultate din productia proprie si din achizitiile de la alti producatori, in conditii total nefavorabile societatii si a condus la imposibilitatea asigurarii, in anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National – ramura strategica a economiei nationale, aspect de natura sa submineze economia nationala.
Fosta echipa de conducere de la Hidroelectrica este acuzata ca, in cursul anului 2003, in contextul aparitiei fenomenului de seceta hidrologica pentru fluviul Dunarea si a prognozelor meteorologice privind situatia hidrologica pe raurile interioare, nu a invocat clauza de forta majora inserata in contractele de furnizare a energiei electrice, pana la normalizarea regimului hidrologic, si nici nu a luat masuri in vederea renegocierii preturilor, cu consecinta inregistrarii unei pierderi financiare considerabile de catre SC Hidroelectrica SA.