Saturday , May 18 2024

Eurobarometru: 74% dintre români spun că intenționează să voteze la alegerile europene

România a înregistrat a doua cea mai mare creștere a intenției de vot la alegerile europene din acest an față de 2019, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă nu mai puțin de 19 puncte procentuale în plus față de scrutinul de acum cinci ani, conform ultimului sondaj Eurobarometru publicat miercuri. Cu toate acestea, România nu se află în prima treime a statelor UE în ceea ce privește proporția intenției de vot la alegerile europene din 6-9 iunie.

 37% dintre români ar vrea ca Parlamentul European să joace un rol mai puțin important

Întrebați dacă ar vota la alegerile europene în condițiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (față de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susțin că probabil nu ar vota (față de 14% în UE), iar proporția lor a scăzut cu 14 puncte procentuale față de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creștere a intenției de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 și 2024, de la 30% la 58%. Totuși, pe primele locuri în ceea ce privește nivelul intenției de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) și respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creșterea medie a intenției de vot este de zece puncte procentuale față de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin.

În ceea ce privește interesul față de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creștere cu 11 puncte procentuale față de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporție de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deși procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepția total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci și trei la sută dintre români și-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituția să joace un rol mai puțin important (față de 28% în UE).

În total, 20% dintre români știu exact când vor avea loc alegerile europene în țara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% știu doar luna și anul, față de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România și 38 în UE.

Cincizeci și patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanță medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanță scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naționale, despre care 63% spun că are importanță ridicată (69% în UE), 33% că are importanță medie (25% în UE), iar 3% că are importanță scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie și pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri și în topul priorităților la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebați ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democrația (39%), respectarea identităților naționale, a culturii și tradițiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE și între regiunile sale (24%).

O proporție de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este și mai important în contextul european actual, față de 81% la nivelul întregii UE.

45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în UE

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferență între români și alți europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naționale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (față de 9% în UE).

Întrebați cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) și 7% că a crescut (doar 6% în UE). În același timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârșitul lunii (față de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (față de 7% în UE).

Nu mai puțin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susțin că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită, în condițiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creștere cu cinci puncte procentuale față de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, considerați că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcția corectă în țara dvs?”, față de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită, în contextul în care media UE e de 60%.

În același timp, 63% dintre români au sus că viața lor personală se îndreaptă într-o direcție corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creștere față de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetățenii români cei mai mulțumiți de direcția în care se îndreaptă viața lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) și 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor, față de 42% media UE, iar 39% susțin că sunt total mulțumiți (56% media UE). În ceea ce privește modul în care funcționează democrația în UE, 50% dintre români se declară total mulțumiți (în scădere cu 6 pp față de septembrie/octombrie 2023), și 45% total nemulțumiți (în creștere cu 7 pp), față de 52% și respectiv 42% media UE.

În același timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmațiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, față de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în țara mea” (52% în România, față de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea țării lor contează în UE (față de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimiști decât media UE că nivelul lor de trai va crește în următorii cinci ani (17% față de 15%), respectiv mai puțin pesimiști că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% față de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România și în UE (48% și respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimiști decât alți europeni în privința creșterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel și 31% mai rău, față de 14%, 51% și respectiv 32% media UE. Totuși, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) și respectiv 25-39 de ani (30%) și scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimiști decât media UE că situația economiei țării lor va fi mai bună peste un an (21% față de 14% în UE), dar se situează la același nivel în ceea ce privește încrederea în viitorul UE. șaizeci și unu la sută dintre români sunt total optimiști în ceea ce privește viitorul UE, iar 35% sunt total pesimiști.

Cu toate acestea, proporția românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (față de 60% media UE), dar este în creștere cu două puncte procentuale față de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) și respectiv peste 55 de ani (52%).

Image by freepik

20% dintre români cred că apartenența la UE  este un lucru rău

În privința impactului acțiunilor UE asupra vieții lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (față de 6% în UE).

O proporție de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu șase puncte procentuale față de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporții substanțial diferite față de media UE, unde 60% dintre europeni împărtășesc opiniile favorabile și 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenența țării la UE, față de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenența țării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporția românilor care cred că țara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp față de precedentul Eurobarometru), deși mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că țara lor nu a beneficiat de aderare (față de 23% media UE).

45% dintre români au o părere total pozitivă față de China, față de doar 24% la nivelul UE

Întrebați cât sunt de mulțumiți de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulțumiți în proporție de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situația economică și financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migrație) și 36% (Brexit). Răspunsurile în situațiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulțumiți au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situația economică și financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina și migrația (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) și 27% spun că este mai puțin important (22% în UE).

În ceea ce privește domeniile de interes pentru consolidarea poziției sale în lume, la nivelul UE pe primele poziții se află apărarea și securitatea (37%), independența energetică, resurse și infrastructuri (30%) și respectiv securitatea alimentară și agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziției UE în lume trebuie să fie apărarea și securitatea (33%), securitatea alimentară și agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia și industria (29%).

Românii diferă față de ceilalți cetățeni din UE și în ceea ce privește opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă față de China (față de doar 24% la nivelul UE), 18% față de Rusia (12% media UE) și 61% față de SUA (48% în UE). Diferența de percepție favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, față de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 26.411 persoane la nivelul UE și 1.046 în România, în rândul populației de peste 15 ani. (Agerpres)

Vezi si

Ciolacu, despre gluma privind Moldova: Din funcția de prim-ministru n-ar fi trebuit să o fac

 Marcel Ciolacu a spus vineri, la Iași, că regretă gluma făcută despre Moldova și susține …