Thursday , December 1 2022

Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Floriile

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile, zi care aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic, însă, în condiţiile restricţiilor impuse de declararea stării de urgenţă, celebrările vor fi oficiate în biserici de preoţi şi transmise online.

Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului.
Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după Lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume, pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.
Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.
În vechime, Duminica Floriilor, începutul săptămânii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.
De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.
Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.
Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

***

Pelerinajul de Florii se suspendă anul acesta, în săptămâna Sfintelor Pătimiri nu se săvârşeşte slujba Sfântului Maslu de obşte, iar slujba Învierii Domnului va fi oficiată fără participarea credincioşilor mireni, a anunţat recent Cancelaria Sfântului Sinod.
Potrivit îndrumărilor Cancelariei Sfântului Sinod, aprobate de patriarhul BOR, Daniel, privind slujbele de Florii, din Săptămâna Mare (A Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile stării de urgenţă aceste slujbe vor fi săvârşite anul acesta doar de slujitorii bisericeşti, fără participarea credincioşilor mireni, pentru a le oferi credincioşilor o anumită consolare şi pentru a diminua riscul unor manifestări necontrolate, urmare a consultării cu Ministerul Afacerilor Interne.
Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în biserică şi vor fi distribuite de către voluntari credincioşilor din parohie care solicită aceasta. Voluntarii vor purta măşti şi mănuşi de protecţie.

***
Arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, a afirmat că Biserica nu este prigonită şi a spus că, deşi anul acesta întreaga creştinătate prăznuieşte într-un mod mai aparte praznicul intrării Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, trebuie să fim conştienţi de responsabiliatea situaţiei de faţă, sfinţind timpul în rugăciune la casele noastre.
“Mulţumim bunului Dumnezeu că şi anul acesta am ajuns să prăznuim praznicul Intrării Mântuitorului Iisus Hristos în Cetatea Sfântă a Ierusalimului, praznic care bucură întreaga creştinătate, praznic mult-aşteptat care precede învierea Mântuitorului Iisus Hristos. (…) Aş vrea să scot în evidenţă că Biserica nu este prigonită. Aş vrea să scot în evidenţă faptul că este o situaţie pe care toţi, cu mic cu mare, trebuie să fim conştienţi şi responsabili că trebuie să depăşim această încercare. Trebuie să fim mult conştienţi şi mult realişti că fiecare din noi trebuie să fie responsabil pentru sănătate lui şi pentru sănătatea celor dragi din case, pentru sănătatea celor dragi din comunitate. Pentru că, stând la izolare, nu facem altceva decât să ne protejăm pe noi ca să nu avem ce căuta prin spitale, mai mult decât atât, îi protejăm pe cei dragi. Cât de mult contează să avem conştiinţa curată şi împăcată că nu suntem noi cauza şi motivul îmbolnăvirii membrilor din familiile noastre, a celor din comunitatea sau din parohia noastră”, a declarat Arhim. Ciprian Grădinaru pentru Agerpres.

 

El a îndemnat la respectarea “regulilor pe care autorităţile nu ni le impun, ci le sugerează”.
“Rămâne libertatea noastră de a aprecia şi de a ne preţui. Pentru că şi creştinismul este o libertate plină de responsabilităţi. Un creştin adevărat va fi un creştin ascultător atât faţă de Biserică şi va accepta regulile sau porunca pe care Biserica o dă şi ierarhii le dau, pentru că una din cele nouă porunci bisericeşti este de a asculta de ierarhi când dau anumite regulamente pentru binele comunităţii, pentru binele cetăţenilor. Un bun creştin va fi un bun cetăţean, care va asculta de mai marii noştri pentru că Sfântul Apostol Pavel spune ‘Supuneţi-vă stăpânirilor, pentru că toate sunt date de la Dumnezeu!’. Iar Mântuitorul spune în Evanghelie că să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ceea ce e dat pentru Dumnezeu. Chiar dacă este o situaţie critică, un creştin adevărat şi un creştin trăitor se va adapta situaţiei”, a afirmat arhimandritul.
Ciprian Grădinaru consideră că trebuie să “facem să fie pace cu noi, ne bucurăm, sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre, căutăm să transmitem pace celor din jurul nostru”.
“Ferească Dumnezeu! Putea să fie o altă calamitate de altă natură, mult mai grea, mult mai mare, mult mai traumatizantă, cu efecte nocive asupra societăţii şi asupra sufletelor noastre. Ne smerim, luăm ca din mâna lui Dumnezeu, facem ascultare. Ştiţi, omul înţelept pace aduce. Iar Mântuitorul, în Evanghelie, la Fericiri, spune ‘Fericiţi făcătorii de pace, aceia sunt fiii lui Dumnezeu!’. Facem să fie pace cu noi, ne bucurăm, sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre, căutăm să transmitem pace celor din jurul nostru. Mai ales cu mijloacele acestea de comunicare care sunt la îndemâna oricărui creştin, oricărui cetăţean. Căutăm să-i sunăm pe cei dragi, păstrăm o comunicare frumoasă cu ei, că se bucură fiecare când primeşte un telefon, când primeşte un SMS, o urare de bine de Sfintele Sărbători, ca să vadă că nu este uitat sau părăsit. Pentru că noi, ca persoane raţionale, ne caracterizează comunicarea. Şi forma asta de comunicare care este prin media contează mult şi căutăm să ne bucurăm unii de alţii şi în vremurile grele. Mai mult decât atât, trebuie să luăm termeni de referinţă cât de mult înseamnă libertatea, libertatea de mişcare şi libertatea de gândire şi să le preţuim ca mari daruri de la Dumnezeu. Aş vrea să păstrăm calmul, liniştea şi trăirea duhovnicească la modul că lucrurile sunt în normalitatea lor şi nu este nimic ieşit din comun”, a mai spus Arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. (Agerpres)

Vezi si

Salariile bugetarilor se majorează cu 10% de la 1 ianuarie 2023; indemnizaţiile pentru funcţiile de demnitate publică se plafonează

Drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar se majorează cu 10%, de la 1 ianuarie …