Consiliul Național al Românilor din Ucraina cere integrarea raioanelor românești din regiunea Cernăuți în cadrul unuia singur

Consiliul Național al Românilor din Ucraina solicită ca în procesul reformei administrativ-teritoriale din regiunea Cernăuți, toate cele patru raioane – Noua Suliță, Herța, Adâncata (Hliboca este denumirea ucrainizată) și Storojineț (cu etnici români și alte naționalități) – să fie incluse într-o singură unitate administrativ – teritorială (așa numitul macro-raion). „Includerea artificială a teritoriului locuit compact cu minoritatea românească în componența unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forțată, fapt ce intră în contradicție cu obligațiile internaționale asumate benevol de Ucraina. Menționăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în școlile minorităților naționale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situației interetnice într-un ținut cunoscut ca fiind tolerant”, se arată în textul Memoriului, citat de agenția cernăuțeană de presă BucPress.

Potrivit sursei citate, solicitarea CNRU a fost formulată bazându-se pe normele europene. Memoriul CNRU a fost adresat în data de 28 mai președintelui Ucrainei Volodimir Zelenschi, premierului din Ucraina Denis Şmigal, șefului parlamentului Dmitri Razumcov, guvernatorului regiunii Cernăuți, Serhii Osaciuc, șefului Consiliului Regional Ioan Muntean și parlamentarului (deputatul poporului este denumirea oficială a membrilor parlamentului unicameral al Ucrainei) Gheorghe Mazurașu, li se solicită să nu admită divizarea administrativ-teritorială a românilor. „Cele patru raioane cu populație compactă românească în cadrul reformei administrativ-teritoriale în regiunea Cernăuți să fie incluse într-un singură unitate administrativ–teritorială (așa-numitul macro-raion)”, propune CNRU.

Consiliul Național al Românilor din Ucraina este o uniune a peste 20 de asociații, organe de presă și edituri, centre culturale românești din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Kiev și Odesa. În contextul reformei administrativ-teritoriale, demersul față de autorităților centrale și locale de a nu permite divizarea comunității românești din regiunea Cernăuți este unul natural și, de altfel, are corespondent și în cazul altor comunități etnice cum ar fi cea ungurească – deosebit de activă în regiunea Transcarpatia și unde a solicitat în repetate rânduri crearea unui singur macro-raion care să includă comunitățile cu populație predominant maghiară – și cea bulgară, recent parlamentul de la Sofia protestând față de intenția autorităților ucrainene de a desființa un raion cu populație preponderent bulgară din regiunea Odesa.

CNRU a fost înregistrat oficial de organele competente de justiție ale Ucrainei în martie 2020. La nivelul regiunii Cernăuți au fost avansate mai multe proiecte de reorganizare a raioanelor, între care unul chiar și în funcție de bazinele hidrografice principale. Cele mai des vehiculate forme de reorganizare privesc o oarecare comasare a raioanelor Putila și Vijnița cu Storojineț (măcar parțial); a raioanelor Noua Suliță (măcar parțial), Hotin (fie parțial, fie în totalitate), Secureni, Chelmenți și orașului Novodnistrovsk (aici sunt înregistrate și tensiuni de altă natură pe fondul comasării unor sate aparținătoare cui o nouă comunitate teritorială unită înființată la nivelul raionului Secureni); a raioanelor Adâncata, Cozmeni, Herța, Zastavna, orașul Cernăuți și, eventual, părți din raioanele Noua Suliță, Hotin și Storojineț (în ultimul an au fost vehiculate tot felul de variante pe această temă). În contextul în care raioanele Herța și Noua Suliță sunt în mare parte românești iar în Adâncata este încă o majoritate strânsă de partea românilor iar la Storojineț o pondere semnificativă de circa o treime, abordarea CNRU este una firească de a conlucra unii cu alții, nu de a fi despărțiți și incluși în macro-raioane cu populație predominant ucraineană.

Precizăm că în orașul Cernăuți există o comunitate românească, situată preponderent la suburbii cum ar fi Roșa, însă per total românii sunt în minoritate iar estimările fluctuează între 12 și 20 de mii de membri, în funcție de sursă. Un recensământ al populației în Ucraina nu s-a mai făcut din 2001, prin urmare este un grad mare de volatilitate/relativitate în estimările prezentate de oficialități. Dacă avem în vedere o serie de scenarii cum că nici în 2021 nu va fi recensământ pe fondul situației dificile economic, atunci perspectiva devine din ce în ce mai opacă. În mod cert, alte comunități românești semnificative în regiunea Cernăuți nu mai sun cu excepția comunei Co­-lincăuți din raionul Hotin cu peste cinci mii de locuitori, în mare parte etnici români. Desigur că sunt cetățeni și în alte raioane cernăuțene care s-au declarat români/moldoveni, însă ponderea lor nu trece de 5% în cele mai multe cazuri. (D.P.)