504 ani de la moartea ultimei fiice a lui Ștefan cel Mare

La data de 18 martie 1518, potrivit inscripției funerare, moare Maria Cneajna, fiica lui Ștefan cel Mare, fiind înmormântată în biserica Mănăstirii Putna.

Din legătura dintre Ştefan cel Mare şi Maria Voichiţa (fiica lui Radu cel Frumos şi al Mariei, o fostă soţie de cneaz sârb) ar fi rezultat trei descendenţi: Bogdan al III-lea şi două fiice: Ana (decedată de tânără, înainte de 23 noiembrie 1499) şi Maria Cneajna. Bogdan al III-lea şi Maria Cneajna au murit la numai un an distanţă iar – după cum arată Margareta Maria Székely într-un studiu al dânseia cu privire la Mănăstirea Putna – inscripţiile similare de pe pietrele tombale ale copiiilor lui Ștefan cel Mare din cea de-a treia căsătorie, precum şi repetiţia decorului arată că cele două lespezi au fost aşezate odată, poate în domnia lui Ştefăniţă, poate în aceea a lui Petru Rareş.

Astfel, decorul vegetal al soclului lespezii lui Bogdan al III-lea este acela cu cel de pe piatra de mormânt a surorii sale, Maria Cneajna. Deși rămăşiţele ei pământeşti sunt înhumate la Putna, despre viața ei nu se cunosc foarte multe. Există opinia unor istorici precum Ștefan Gorovei cum că Maria Cneajna a ajuns soţia nobilului polonez Theodor Wisniewiecki, deși sunt alții care indică faptul că o anumită Maria din Hârlău este mamă a soției nobilului polonez din căsătoria cu care rezultă doi descendenţi: Michal şi Dimitrie.

Acesta din urmă a ajuns palatin al Podoliei (palatinul este denumirea latină folosită în Polonia medievală ca echivalent pentru slavonescul voievod), revendică domnia Moldovei în 1563, dar este prins şi dat pe mâna turcilor și va sfârși la Istanbul. (D.P.)