NASA lanseaza spre Marte, sâmbata, cel mai sofisticat robot creat de savantii americani

Curiosity sau “Mars Science Laboratory” (MSL), care ar trebui s\ ajung\ pe Marte în august 2012 dup\ o c\l\torie în spa]iu de 570 de milioane de kilometri, este “cu adev\rat un robot excep]ional, a c\rui capacitate dep\[e[te de departe tot ce am lansat pân\ acum spre alte planete din sistemul nostru solar”, a declarat, miercuri, Colleen Hartman, directoarea adjunct\ a programului de misiuni [tiin]ifice din cadrul NASA.
Lansarea roverului Curiosity la bordul unei rachete Atlas V, de la baza Cape Canaveral din Florida, este prev\zut\ a avea loc sâmb\t\, la ora 15.02 GMT, în deschiderea unei ferestre de lansare ce are durata de o or\ [i 43 de minute. [ansele ca starea vremii s\ fie favorabil\ sunt evaluate la 70%.
Curiosity, care cânt\re[te 900 de kilograme, este de dou\ ori mai lung [i de cinci ori mai greu decât preceden]ii robo]i trimi[i pe Marte, Spirit [i Opportunity, [i este echipat cu 10 instrumente [tiin]ifice. Roverul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înalt\ defini]ie [i un dispozitiv cu laser care îi permite s\ analizeze ]intele aflate la o distan]\ de pân\ la [apte metri.
Robotul Curiosity, montat pe [ase ro]i, posed\ [i un bra] articulat lung de 2,1 metri, capabil s\ foreze pân\ la [ase centimetri în interiorul rocilor – o premier\ pentru misiunile de pe Marte. E[antioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele dou\ laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjur\tor, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezen]a vie]ii pe Terra, dar care a fost deja g\sit [i pe Marte în anumite anotimpuri, de o sond\ american\ ce a fost plasat\ pe orbita mar]ian\.
Curiosity va m\sura [i radia]iile care pot s\ afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune [i de o sta]ie meteo.
Plasarea roverului Curiosity pe Marte “echivaleaz\ cu prezen]a virtual\ a 200 de cercet\tori care au misiunea de a explora Marte. Este o ma[in\rie de vis”, a declarat Ashwin Vasavad, adjunctul coordonatorul [tiin]ific al acestei misiuni.
Curiosity, o misiune spa]ial\ care a costat 2,5 miliarde de dolari, din care 1,8 miliarde de dolari au fost aloca]i exclusiv etapei de concep]ie [i dezvoltare, va fi lansat cu o întârziere de doi ani [i va ajunge la baza unui munte înalt de 5.000 de metri, în interiorul craterului Gale.
În timpul misiunii sale de explorare, care va avea o durat\ de doi ani tere[tri – un an mar]ian -, robotul Curiosity, alimentat cu un generator nuclear, va încerca s\ afle dac\ planeta Marte ofer\ sau a oferit în trecut condi]ii propice pentru dezvoltarea vie]ii microbiene.
Pentru aceasta, “craterul Gale ofer\ o ocazie splendid\ pentru a monitoriza tipuri diverse de mediu, poten]ial favorabile vie]ii”, a declarat John Grotzinger, responsabil [tiin]ific al MSL de la Institutul de tehnologie din ora[ul californian Pasadena.
“În regiunea craterului în care va coborî Curiosity – unde temperaturile variaz\ între -90 grade Celsius [i zero grade Celsius – se afl\ un con de acumul\ri aluvionare, probabil format de sedimentele transportate de ap\”, a precizat John Grotzinger.
În plus, “straturile de teren de la baza muntelui con]in argil\ [i sulfa]i, despre care se [tie c\ se formeaz\ în ap\”, a ad\ugat acela[i savant.
Pentru ca roverul Curiosity s\ coboare în condi]ii de siguran]\ pe Marte, NASA a inventat o nou\ tehnologie, întrucât robotul este prea greu pentru a fi echipat cu sacuri cu aer care s\ amortizeze [ocul.
Dup\ deschiderea unei para[ute care va frâna coborârea ini]ial\, un fel de macara, echipat\ cu rachete cu propulsie inversat\, va depune uria[ul rover, cu delicate]e, pe suprafa]a planetei Marte.
Îns\ plasarea pe orbit\ [i intrarea în atmosfera mar]ian\ reprezint\ etape extrem de dificile.
Dintre cele 43 de misiuni efectuate pân\ în zilele noastre, aproape 70% au e[uat, americanii ob]inând cele mai mari succese cu ocazia ultimelor lor [ase misiuni mar]iene. Ei sunt singurii pân\ în prezent care au reu[it s\ exploreze suprafa]a planetei Marte.
Fosta URSS a fost prima ]ar\ care a reu[it s\ plaseze o sond\, în 1971, pe suprafa]a planetei ro[ii, dar ea a func]ionat doar 15 secunde.