Marile companii farmaceutice fac testari clinice în tari cu lacune în legislatie, printre care si România

Experimentele clinice sunt f\cute pe români dispu[i sa se supuna test\rilor, pe ru[i bolnavi, polonezi f\ra ad\post [i chinezi defavoriza]i, scrie revista ‘Vanity Fair”, care a analizat în edi]ia pentru ianuarie 2011 globalizarea industriei farmaceutice [i e[ecul guvernului SUA de a ]ine în frâu ma[ina de profit letal\.
Ce au în comun ora[e ca Ia[i, din regiunea Moldova din România, cu Mégrine din nordul Tunisiei, sau Tartu, în Estonia, [i Shenyang, din nord-estul Chinei? Aceste locuri nu se afla pe nicio lista a primelor 10 locuri de destina]ii turistice. Cu toate acestea, ”cerceta[ii” industriei farmaceutice le-au vizitat pe toate, dar [i alte zeci de ora[e similare, mari [i mici, pentru a g\si oameni dispu[i sa se supuna unor test\ri clinice pentru noi medicamente [i astfel sa convinga FDA sa declare medicamentele sigure [i eficiente pentru americani.
Cu mai mult timp în urm\, doctoriile administrate americanilor erau testate fie în SUA, fie în Europa. Dar situa]ia nu mai sta a[a. În 1990, potrivit inspectorului general din Departamentul de S\n\tate [i Servicii Umane, 271 de test\ri de medicamente destinate utiliz\rii în SUA au fost efectuate în ]\ri str\ine. În 2008, num\rul lor a crescut la 6.485, o cre[tere de peste 2.000%. Inspectorul a constatat ca cele mai mari 20 de companii farmaceutice din SUA au efectuat ‘o treime din test\rile lor clinice exclusiv în loca]ii str\ine’. Totodat\, 2.900 de medicamente diferite pentru 4.600 de afec]iuni distincte sunt în curs de testare clinica [i pasibile sa ajunga pe pia]\.
Din perspectiva companiilor farmaceutice, este u[or de sesizat de ce este atât de atr\g\tor s\-[i mute test\rile clinice peste m\ri. Este mai ieftin sa le faca în locuri unde popula]ia locala supravie]uie[te cu doar câ]iva dolari pe zi [i este mai u[or sa recruteze pacien]i, care de multe ori cred ca sunt trata]i pentru o boala mai degraba decât sa fie parte a unui experiment. Totodat\, este mai u[or sa g\seasca ceea ce industria nume[te pacien]i ‘cura]i de medicamente’ – oameni care nu au fost trata]i pentru nicio boal\, care nu au luat niciun medicament [i care vor prezenta rezultate mai bune la testare.

În România au avut loc 876 de test\ri
Reglement\rile din multe ]\ri str\ine sunt mai pu]in stricte, în cazul în care exist\, riscul de litigiu este neglijabil, în unele locuri inexistent, preocup\rile de ordin etic sunt o figura de stil, iar un avantaj semnificativ pentru companiile de medicamente este ca FDA nu monitorizeaza ce fac companiile farmaceutice.
Mii de test\ri au loc în ]\ri unde exista concentra]ii mari de s\raci, adesea analfabe]i, care în unele cazuri semneaza formularele de acord cu o cruce. În România, de exemplu, au avut loc 876 de test\ri, în Ucraina 589. Cele doua destina]ii care vor eclipsa într-o zi chiar [i Europa [i SUA sunt însa China (cu 1.861 de test\ri) [i India (cu 1.457).
Publica]ia men]ioneaza exemplul Celebrex, un medicament non-steroidal antiinflamator, care a fost promovat agresiv în reclame de televiziune timp de un deceniu. Produc\torul s\u, Pfizer, cea mai mare companie farmaceutica din lume, a cheltuit peste un miliard de dolari pentru promovarea lui, ca remediu pentru dureri de artrita [i crampe menstruale. Baza de date arata ca cel pu]in 36 de test\ri s-au f\cut în alte ]\ri – câte una în Estonia, Croa]ia, Lituania, dar [i în 11 diferite ora[e ucrainene.
Povestea Celebrex nu are un sfâr[it fericit. Pacien]ii care au luat medicamentul au fost mai susceptibili de a suferi atacuri de cord [i accidente vasculare cerebrale decât cei care au luat analgezice mai vechi [i mai ieftine. Între timp, Pfizer a promovat Celebrex la bolnavii de Alzheimer, men]ionând posibilitatea ca medicamentul sa încetineasca progresia demen]ei, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Vânz\rile de Celebrex au ajuns la 3,3 miliarde dolari în 2004.
Un factor important în transferarea test\rilor clinice în ]\ri str\ine este o lacuna în regulamentele FDA: daca studiile în SUA sugereaza ca un medicament nu are niciun beneficiu, test\rile din str\in\tate pot fi folosite adesea în locul lor pentru a ob]ine aprobarea FDA. Exista chiar [i un termen pentru ]\rile docile, mai ales atunci când companiile farmaceutice au nevoie rapid de date pozitive: ”]\ri de salvare’. Astfel de ]\ri au venit în ajutorul, de exemplu, al Ketek, un antibiotic dezvoltat în 1990 de Compania Aventis Pharmaceuticals, care acum se nume[te Sanofi-Aventis, primul dintr-o noua genera]ie de antibiotice destinate tratamentului infec]iilor tractului respirator. Medicamentul o fost aprobat de FDA, care l-a calificat drept sigur [i eficient. Decizia FDA s-a bazat foarte mult pe rezultatele unor studii efectuate în Ungaria, Maroc, Tunisia [i Turcia.
FDA a început însa sa primeasca rapoarte privind reac]ii adverse, printre care leziuni hepatice grave, care uneori au dus la moarte. Îngrijorare a suscitat în mod special o testare în curs de desf\[urare, în care 4.000 de copii [i sugari, unii în vârsta de [ase luni, au fost recruta]i în peste o duzina de ]\ri pentru un experiment care sa evalueze eficacitatea Ketek în tratarea infec]iilor urechii [i amigdalitei. FDA primit 93 de rapoarte de reac]ii adverse severe la Ketek, care au provocat 12 decese.
Pentru a avea un sistem eficient de reglementare este nevoie de un lan] clar de comand\, trebuie sa se [tie cine este responsabil [i de ce anume, dar el este inexistent în testarea moderna de medicamente din SUA, comenteaza publica]ia. Atunci când produc\torii de medicamente au început sa mute test\rile clinice în str\in\tate, în anii 1990, au încredin]at toate etapele de dezvoltare [i testare în mâinile companiilor care urm\reau profitul. Ast\zi, în principal contractorii independen]i recruteaza poten]ialii pacien]i tot mai mult peste m\ri. Dar ei nu sunt oameni de [tiin]a independen]i, ci tehnicieni salaria]i, pl\ti]i sa adune un anumit num\r de oameni, uneori sechestrându-i [i hr\nindu-i, administrându-le anumite substan]e chimice [i colectând probe de urina [i sânge la intervale regulate. Munca arata mai degraba ca o afacere în domeniul agricol decât ca o cercetare autentic\.
Procesul a evoluat spre o armata de ‘organiza]ii cu contract de cercetare’, vasta [i oficial\, care genereaza venituri anuale de 20 miliarde dolari. Cea mai mare este Quintiles Transnational, cu sediul în Durham, Carolina de Nord. Ofera servicii pentru 23.000 de angaja]i în 60 de ]\ri [i sus]ine ca ”a ajutat la dezvoltarea sau comercializarea tuturor celor 30 de medicamente de top cele mai bine vândute’. Pharmaceutical Product Development, contractantul medical cu sediul în Wilmington, Carolina de Nord, este o companie publica cu 10.500 de angaja]i, care a efectuat test\ri clinice în întreaga lume.

17.000 de medici au primit taxe de consultan]a [i promovare
O alta problema este conflictul de interese. Medicii care sus]in ca medicamentele sunt perfect sigure pot primi sute de mii de dolari de la compania care vinde medicamentul. ProPublica, o organiza]ie non-profit independent\, care compileaza un catalog cu pl\]ile companiilor farmaceutice c\tre medici, a identificat 17.000 medici care au primit taxe de consultan]a [i promovare, printre care circa 400 au primit 100.000 de dolari sau mai mult, din 2009.
Nu exista o înregistrare obligatorie publica a rezultatelor test\rilor de medicamente în ]\ri str\ine. Daca o companie testeaza un medicament experimental care a ucis mai mul]i pacien]i decât a ajutat, iar rezultatele sunt p\strate secrete, o alta companie ar putea repeta experimentul, în necuno[tin]a de cauz\, câ]iva ani mai târziu, cu acelea[i rezultate. Datele sunt puse la dispozi]ia publicului pe baze pur voluntare. Stimulentele economice pentru medicii din ]\rile s\race, care se conformeaza dorin]elor companiilor farmaceutice, sunt imense. ‘În Rusia, un medic câ[tiga 200 de dolari pe lun\, dar daca accepta oferta unor companii câ[tiga 5.000 de dolari de pacient cu Alzheimer’, a declarat un director al unei organiza]ii cu contract de cercetare. Chiar [i când sunt dezv\luite cele mai flagrante conflicte de interes, sanc]iunile sunt minime.
FDA desf\[oara pu]ine activit\]i de cercetare independente, sau chiar deloc. În afara SUA, a inspectat pu]ine locuri unde se efectueaza test\ri clinice, mai precis 0,7%. În 2008, FDA a vizitat doar 45 din cele 6.485 de loca]ii în care s-au efectuat astfel de test\ri. Pe lânga monitorizarea test\rilor din str\in\tate, pe care nu o face cu adev\rat, FDA mai trebuie sa inspecteze [i instala]iile de producere a medicamentelor în alte ]\ri, lucru pe care, de asemenea, nu îl face cu adev\rat. De exemplu, în 2007 [i 2008, sute de pacien]i care au luat heparina pentru prevenirea form\rii de cheaguri de sânge în timpul unei interven]ii chirurgicale [i a dializei au avut reac]ii alergice severe ca urmare a unui contaminant introdus într-o instala]ie chinez\, sursa fiind mai multe ferme de porci mici din Changzhou, un ora[ de pe fluviul Yangtze. Pâna la depistarea cauzei, 200 de pacien]i din SUA au murit.
Daca globalizarea test\rilor clinice pentru medicamentele destinate adul]ilor a atras pu]ina aten]ie, cea pentru copii a atras [i mai pu]in\. Este [i cazul noului vaccin Synflorix, destinat prevenirii pneumoniei, infec]iilor urechii [i altor boli pneumococice, dezvoltat de GlaxoSmithKline, a patra cea mai mare companie din lume în termeni de vânz\ri globale. El a fost testat în provincia argentiniana Santiago del Estero, una dintre cele mai s\race, iar 14 copii au decedat. Medicii care i-au convins pe p\rin]ii copiilor, uneori analfabe]i, sa participe la experiment au primit 350 de dolari de copil. Niciun grup independent nu a f\cut vreo ancheta [i nici nu a participat la autopsii.
Ani de zile, medicii americani au administrat medicamente anti-psihotice la copii pe baza unor test\ri efectuate pentru adul]i. Copiii nu sunt însa ni[te mici adul]i. Congresul SUA a adoptat în 1997, legea cunoscuta drept Pediatric Exclusivity Provision, care a prelungit durata brevetului la anumite medicamente, cu [ase luni. Astfel, unor copii tot mai mici li s-au administrat tot mai multe medicamente, încasându-se înca 14 miliarde de dolari. Un studiu a relevat ca 11% din test\ri au fost efectuate în afara SUA. Ca [i în cazul studiilor pentru adul]i, multe dintre cele pentru copii realizate în str\in\tate nu sunt nici raportate nici catalogate într-o baza de date a guvernului accesibila publicului. Nu exista nici o înregistrare publica a existen]ei sau rezultatelor lor.
La mijlocul anilor ’90, Glaxo a efectuat studii clinice privind antidepresivul Paxil în SUA, Europa [i America de Sud. Paxil face parte din clasa de medicamente numite inhibitori selectivi ai recapt\rii serotoninei. Clasa include Zoloft, Prozac [i Lexapro. Test\rile clinice au ar\tat ca medicamentul nu a avut efect benefic asupra adolescen]ilor, dar Glaxo a neglijat sa faca publice aceste informa]ii. Vânz\rile anuale ale acestui medicament au ajuns la 5 miliarde de dolari in 2003.

Avandia, retras acum de pe pia]\, testat în Rom=nia
Medicamentele cele mai problematice au fost supuse test\rilor în afara SUA. Cercet\tori care lucrau pentru compania GlaxoSmithKline au mers la Ia[i, în România, pentru a testa Avandia, un medicament pentru tratarea diabetului, asupra popula]iei locale. Reprezentan]ii Glaxo s-au dus [i în alte ora[e din România – Bucure[ti, Cluj-Napoca, Craiova, Timi[oara – dar [i în ora[e din Letonia, Ucraina, Slovacia, Federa]ia Rus\, Polonia, Ungaria, Lituania, Estonia, Republica Ceh\, Bulgaria, Croa]ia, Grecia, Belgia, Olanda, Germania, Fran]a [i Marea Britanie. Opera]iunea a fost cea mai mare din cadrul test\rilor clinice ale Avandia. S-a a[teptat ca Avandia sa devina un alt produs foarte bine vândut, în termeni multimiliardari, al Glaxo.
Într-adev\r, vânz\rile au crescut, dar [i reac]iile adverse, de la edem macular la leziuni hepatice, de la fracturi osoase la insuficien]a cardiaca congestiv\. În 2009, Institute for Safe Medication Practices, un grup non-profit din Pennsylvania, care monitorizeaza domeniul prescrip]iei de medicamente, a legat moartea a 1.354 de oameni de Avandia, pe baza unor rapoarte realizate împreuna cu FDA.
Studiile au concluzionat ca oamenii care au luat medicamentul au fost expu[i unui risc crescut de a dezvolta boli de inim\, una dintre afec]iunile pe care medicii care trateaza diabetici spera sa le evite. Riscul a fost atât de mare încât atât medici din FDA cât [i din afara au dorit scoaterea de pe pia]a a medicamentului, o sarcina extrem de dificil\, indiferent de cât de discutabil este produsul, ]ine sa sublinieze publica]ia.
În 2008, American Diabetes Association [i European Association for the Study of Diabetes au avertizat împotriva Avandia. În septembrie 2010, Agen]ia Europeana a Medicamentului a retras Avandia din întreaga Europ\. FDA însa nu a putut lua m\suri decisive, chiar daca a [tiut ca Glaxo nu a publicat informa]iile critice privind riscul crescut de atacuri de cord. FDA îns\[i a estimat ca medicamentul a cauzat peste 83.000 atacuri de cord între 1999-2007.
Cazul Avandia, dar [i altele, au determinat Ministerul american al Justi]iei sa efectueze o investiga]ie sub inciden]a Foreign Corrupt Practices Act. De[i este legal pentru medicii din SUA sa accepte bani de la companiile de medicamente ac]ionând în calitate de consultan]i, acest lucru nu este valabil [i în str\in\tate, unde medicii de multe ori sunt angaja]i guvernamentali [i astfel de pl\]i pot fi considerate mit\. Pâna în prezent, Glaxo a pl\tit peste un miliard de dolari pentru a solu]iona procese în justi]ie pentru compensa]ii pentru prejudiciile aduse de Avandia [i alte medicamente.

“Conflictul de interese” – sinonim cu starea de normalitate

Pentru a asigura aprobarea FDA pentru Seroquel, un anti-psihotic care trateaza schizofrenia, tulbur\rile bipolare [i episoade maniacale asociate cu tulburarea bipolar\, AstraZeneca, a cincea cea mai mare companie farmaceutic\, a efectuat test\ri în mai multe ora[e din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Croa]ia, Polonia, Federa]ia Rus\, Serbia [i Ucraina. Ini]ial, FDA a aprobat medicamentul pentru tratarea schizofreniei, dar pâna la 70% din prescrierile de Seroquel au fost în alt scop decât cel pentru care a fost aprobat, iar vânz\rile au crescut cu peste 4 miliarde de dolari.
A rezultat ca AstraZeneca nu a fost sincera privind efectele secundare ale medicamentului: pacien]ii au luat în greutate [i s-au îmboln\vit de diabet. Aceasta înseamna o noua serie de medicamente pentru a trata bolile cauzate de Seroquel. Compania se confrunta acum cu peste 25.000 de procese împotriva fiabilit\]ii produsului, intentate de persoanele c\rora medicamentul le-a provocat diabet.
Singurele organisme c\rora pare sa le pese de cre[terea num\rului de test\ri clinice în ]\ri str\ine sunt institu]iile de etica medical\. O echipa de cercet\tori de la Duke University a remarcat faptul c\, în unele locuri, ‘compensa]ia financiara pentru participarea la cercetare poate dep\[i veniturile salariale anuale ale participan]ilor, iar participarea la o testare clinica poate oferi singurul acces la îngrijiri’ pentru cei care iau parte la proces.
În 2007, locuitorii unui centru pentru persoane f\ra ad\post din Grudziadz, Polonia, au primit 2 dolari pentru a lua parte la un experiment de vaccinare împotriva gripei. Subiec]ii au crezut ca era vorba de un vaccin antigripal obi[nuit, dar nu era [i cel pu]in 20 au murit. Acest lucru este valabil [i pentru spitalele locale care pot ob]ine sute de dolari pentru fiecare pacient recrutat.
Mul]i cercet\tori americani spun ca prefera sa testeze medicamentele în str\in\tate, unde reglement\rile sunt laxe iar ‘conflictul de interese’ este sinonim cu starea de normalitate. Acest lucru explica cre[terea num\rului de astfel de cercet\tori cu 16% în Europa de Est, 12% în Asia [i 10% în America Latin\. (Agerpres)