Saturday , September 24 2022

Importanţa alimentaţiei în sarcină

cobuzclaudiu

Starea de graviditate este influenţată de numeroşi factori: vârstă, paritate, statusul social şi educaţional al mamei, starea ei de sănătate şi accesul la serviciile medicale; aceşti factori influenţează şi starea de nutriţie, care reprezintă una din condiţiile esenţiale în naşterea unui copil sănătos. Evaluarea stării de nutriţie în perioada preconcepţiei are scopul de a identifica femei cu risc crescut pentru o sarcină cu prognostic nefavorabil, deoarece schimbarea comportamentului alimentar în această perioadă s-a dovedit a avea efecte benefice asupra fătului. Greutatea mamei în momentul concepţiei şi ritmul creşterii în greutate în timpul sarcinii sunt indicatorii predictivi cei mai buni ai greutăţii fătului la naştere. Atât subnutriţia cât şi obezitatea au consecinţe nefavorabile asupra sarcinii. Subnutriţia la fete este asociată cu un declin reversibil al fertilităţii, sarcini premature şi decese neonatale. Pe de altă parte, femeile obeze au un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet zaharat, complicaţii în timpul travaliului, naşteri peste termen şi decese fetale tardive.
Organismul mamei în timpul unei sarcini fiziologice prezintă o diversitate de adaptări anatomice, metabolice şi fiziologice pentru a face faţă cerinţelor crescânde ale fătului. Creşterea medie în greutate în timpul unei sarcini fiziologice de 40 de săptămâni este de 12,5 kg, reprezentând o creştere de aproximativ 20% din greutatea organismului, mai accentuată în a doua jumătate a sarcinii. Se apreciază că energia totală necesară unei sarcini variază între 60.000-170.000 kcal cu o medie de 85.000 kcal sau 300 kcal/zi. Reducerea activităţii fizice din ultima perioadă a gestaţiei determină reducerea necesarului caloric la 200 kcal/zi. în concluzie, o gravidă cu greutate normală în momentul concepţiei nu va avea nevoie de un surplus energetic în timpul primului trimestru, dar acesta variază între 200-300 kcal/zi în restul perioadei de gestaţie.
Necesarul proteic al gravidei este crescut. Se apreciază că o sarcină fiziologică necesită un surplus proteic de 925g sau 10g/zi, asigurat prin dieta obişnuită a unei femei trăind într-o ţară industrializată.
Hidraţi de carbon – pentru a asigura necesarul caloric, a preveni cetoza si a menţine nivele normale ale glicemiei, se recomandă 175-225g HC/zi.
Lipide reprezentate în special acizii graşi polinesaturaţi. Majoritatea dietelor echilibrate asigură aportul lor prin consum de uleiuri vegetale şi peşte.
Microelemente şi vitamine Dacă aportul de calciu prin dietă este scăzut sau dacă gravida nu tolerează laptele, se recomandă supliment de Ca de 600 mg/zi. Necesarul de fosfor şi magneziu variază în funcţie de vârsta gravidei. Suplimentul de magneziu are efecte benefice asupra crampelor musculare frecvente la nivelul membrelor inferioare ale femeii gravide. Vitamina B6 este transportată din circulaţia maternă prin placentă la ţesuturile fetale. Necesarul de vitamină B6 este de 1,9 mg/zi, cu 0,6mg mai mare faţă de femeia în afara perioadei gestaţionale. Vitamina B6 este folosită de asemenea în tratamentul greţurilor şi vărsăturilor severe din sarcină, dar efectele antiemetice se manifestă la doze mari (3x25mg/zi) care trebuie atent monitorizate. Acidul folic: necesarul de folaţi este semnificativ crescut în timpul sarcinii datorită diviziunii celulare crescute. Este de 600μg/zi şi este asigurat prin dietă (fructe, legume şi cereale integrale) sau suplimente vitaminice. Suplimentul de folaţi este recomandat în special femeilor cu dietă inadecvată, abuz de alcool, tutun sau medicamente (anticonvulsivante, contraceptive orale şi unele antibiotice), dar şi femeilor în perioada pregestaţională, datorită efectelor favorabile ale acidului folic de scădere a incidenţei defectelor de tub neural. Deoarece aceste defecte survin în zilele 15-28 postconcepţional, când sarcina nu este cunoscută, suplimentul de folaţi se recomandă tuturor femeilor aflate în perioada fertilă. Fier: necesarul de fier este crescut în timpul sarcinii. Datorită hemodiluţiei şi a necesităţilor crescute, nivelul hemoglobinei sangvine materne scade în primul şi al doilea trimestru de sarcină, pentru a reveni treptat în cursul celui de al treilea trimestru. Necesarul de fier este asigurat de un supliment de 30 mg/zi Fe elementar în timpul trimestrului 2 şi 3, recomandat de unii autori pentru toate femeile gravide, de alţii doar pentru cele cu deficit de fier.
Ghid de alimentaţie: pe baza piramidei alimentare adaptate a gravidei medicul specialist nutriţionist elaborează planul dietetic. Ca principii de bază, se vor prefera alimentele cu conţinut scăzut în grăsimi şi crescut în carbohidraţi complecşi şi se va sublinia importanţa consumului alimentelor bogate în calciu. Suplimentele nutritive, cu excepţia fierului, nu sunt necesare la gravidele cu o dietă echilibrată, ele vor fi recomandate doar la vegetarieni şi în sarcinile cu risc.

 Dr. Claudiu Cobuz

Medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice
Doctor în ştiinţe medicale
Email: [email protected]

Vezi si

cercetatori, Obiectiv, virus, nou, China, transmis, porc

Virusul care ucide cancerul se dovedește promițător la testele pe oameni

Un nou tip de terapie împotriva cancerului, care folosește un virus comun pentru a infecta …