Dr. Cobuz: Obezitatea – problemă de sănătate publică

La nivel global, prevalența afecțiunilor cronice netransmisibile este în creștere, la cote alarmante. Aproape 18 milioane de oameni mor anual din cauza afecțiunilor cardiovasculare, diabetul și hipertensiunea fiind factori predispozanți majori. La baza acestei creșteri a prevalenței diabetului și hipertensiunii stă de fapt prevalența în creștere a supraponderii și obezității, afecțiuni care au egalat în ultimele decade importanța malnutriției și a bolilor infecțioase ca probleme de sănătate publică majore ce amenință țările în curs de dezvoltare.

Definiția obezității a cunoscut numeroase modificări de-a lungul timpului, în încercarea lumii medicale de a cuprinde cât mai larg atât mecanismele fiziopatologice cât și consecințele medico-sociale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră obezitatea „o boală caracterizată prin acumulare excesivă de grăsime în corp, într-o proporție care este periculoasă pentru sănătate”. Creșterea IMC-ului (indice de masă corporală), creștere care reflectă balanța energetică pozitivă, nu este un fenomen recent. Acest lucru are loc deja de câteva decenii, dar până la mijlocul anilor ’70, a fost asociat cu ameliorarea stării de sănătate și creșterea longevității. În ultimele decenii, se observă o schimbare a raportului risc-beneficiu, astfel încât creșterea cantității de țesut adipos a fost recunoscută ca fiind cauza apariției diverselor patologii. Obezitatea este responsabilă pentru creșterea morbidității și mortalității, anual, în țările vestice, industrializate. Acest lucru face ca obezitatea să devină, după fumat, a doua cauză de deces potențial prevenibilă. Alături de agravarea morbidității, obezitatea determină reducerea semnificativă a capacității funcționale și agravarea dizabilităților.

În ultimii 20 de ani, rata obezității s-a triplat în țările în curs de dezvoltare care au adoptat un stil de viață occidental, ce presupune reducerea activității fizice și supraconsumul de alimente ieftine și dense din punct de vedere energetic. Acest stil de viață a influențat și vârstele tinere în aceste țări. Prevalența supraponderii în rândul copiilor variază între 10-25%, iar a obezității între 2-10%. Zonele din Estul Mijlociu, Insulele Pacificului, Asia sudică și China prezintă cele mai intense amenințări. Relația dintre obezitate și sărăcie este complexă: a fi sărac în una dintre cele mai sărace țări din lume este asociat cu malnutriția și deficitul ponderal, în timp ce a fi sărac în una din țările cu venituri medii este asociat cu un risc crescut de obezitate. Unele țări în curs de dezvoltare se confruntă cu paradoxul familiilor în care copii sunt subponderali iar adulții sunt supraponderali. Această combinație a fost atribuită de către unii întârzierii în creșterea intrauterină cu greutate mică la naștere care pare a predispune la obezitate mai târziu pe parcursul vieții.

Costurile umane și financiare ale obezității înregistrează același trend crescător. În țările dezvoltate, 2 până la 7% din costurile totale de sănătate sunt atribuibile obezității. Prevalența în creștere a diabetului de tip 2, bolilor cardiovasculare și unele tipuri de cancere este asociată excesului ponderal. Povara acestor boli este în mod particular crescută în țările cu venituri medii din Europa de Est, America Latină și Asia, unde obezitatea este a 5-a cea mai frecventă afecțiune.

Excesul ponderal are numeroase cauze, printre care factorii de mediu, factorii sociali, culturali, comportamentali, socioeconomici, metabolici și, nu în ultimul rând, factorul genetic. Pentru majoritatea dintre noi, cel mai frecvent determinant al obezității și supraponderii este dezechilibrul dintre aportul și consumul energetic. Astfel, aportul eneregtic excesiv, cuplat cu activitate fizică neadecvată acestuia va duce la câștig ponderal.

În ciuda tuturor teoriilor și a întrebărilor, se pare că în obezitate cheia tuturor problemelor rămâne supraalimentația. Pacienții obezi au o balanță energetică pozitivă. De ce consumă cantități mai mari de hrană decât alte persoane, este o întrebare la care încearcă să răspundă specialiști din diferite domenii.

Obezitatea este deci rezultatul final al unei balanțe energetice pozitive, adică exces al aporturilor în raport cu nevoile, cu acumularea surplusului de energie sub forma țesutului adipos. Tot mai mulți oameni sunt susceptibili de a răspunde prin supragreutate sau obezitate la pozitivarea balanței energetice. Creșterea ponderală este treptată și este observată prea târziu sau semnificația ei nu este recunoscută la timp. Riscul obezității nu derivă numai din acumularea grăsimii, ci și din distribuția ei (viscerală). Boala cardio-vasculară crește cu 3,1% pentru fiecare kg de creștere ponderală; femeile obeze sunt de 5 ori mai expuse deceselor prin boli coronariene.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar