Dr. Cobuz: Nutriția și osul

Nutriția adecvată este esențială în dezvoltarea și menținerea calității componentelor scheletului. Deși afecțiunile osului au în general o cauză complexă, apariția acestora poate fi diminuată printr-o alimentație rațională, adecvată și adaptată diferitelor perioade ale vieții. Diminuarea masei osoase (MO) este rezultatul modificărilor în mecanismele care controlează remodelarea osoasă. Prin declinul MO induse de vârstă se pierd zilnic, prin urină și scaun, 300 mg calciu, cantitate ce trebuie substituită. Femeile vârstnice, cu carență estrogenică mare, pierd mai mult calciu urinar comparativ cu femeile premenopauză: calciuria crește cu peste 100mg/zi. Influența acestui aport în perioada de maturitate nu este cunoscută, dar există dovezi ce subliniază că persoanele cu un aport constant de calciu, pe toată durata vieții, sunt mai puțin susceptibile la osteoporoză, la vârste avansate, concluzionându-se că niciodată nu este prea târziu pentru inițierea suplimentării calciului; se recomandă o doză de 1000-1500 mg calciu și 400-800 UI de vitamină D zilnic.

Atât fumatul cât și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc ai osteoporoză, probabil datorită efectelor toxice directe pe os. Fumatul este un factor de risc în apariția fracturilor vertebrale, antebrațului și șoldului. Prin inhibarea estrogenilor, fumatul afectează corelația puternică dintre densitatea și masa osoasă și funcția reproductivă. Fumătoarele intră la menopauză cu 1-2 ani mai devreme și pierd masă osoasă într-un timp mai scurt comparativ cu nefumătoarele.

Alți factori dietetici asociați cu rarefierea osoasă sunt aportul excesiv de fibre alimentare, ce interferează cu absorbția calciului și excesul de proteine, care stimulează calciuria; creșterea aportului de calciu nu este semnificativ influențată de excesul de proteine alimentare, în timp ce un aport scăzut de calciu nu este suficient pentru contrabalansarea unei ingestii proteice crescute.

De asemenea sunt importante proteinele totale din dietă; nivelele serice scăzute de albumină influențează negativ calcemia; pacienții cu fracturi sunt, din acest punct de vedere, extrem de vulnerabili. Persoanele care consumă soia au o rată a osteoporozei și a fracturilor de șold mai scăzută, chiar în condițiile unei ingestii mai reduse de calciu. Proteinele de origine animală cresc calciuria, efect neconstatat la soia, la care se pare că izoflavonele din compoziție pot chiar inhiba resorbția osoasă. Rezultă deci că dieta vegetariană este mai benefică.

Corelația dintre cafeină și osteoporoză este un subiect controversat. Date recente sugerează că un consum moderat de cafeină este aproape lipsit de efect nefavorabil, la femeile tinere cu aport adecvat de calciu; la vârstnice, acesta poate apare dacă nu se combate absorbția deficitară a calciului, mai ales dacă lipsesc și produsele lactate din dietă. De menționat însă că densitatea osoasă nu variază cu aportul de cafeină, dacă în perioada maturității se consumă unul sau mai multe pahare de lapte zilnic.

Alimentele cele mai bogate in calciu sunt: Laptele – una dintre cele mai bune și mai ieftine surse de calciu, calciul din lapte fiind bine asimilat de către organism. O ceașcă de lapte de vacă poate conține 275-350 mg, în funcție de sortiment (lapte integral sau fără grăsimi). Laptele de capră este o alta sursa excelenta de calciu, furnizând circa 325 mg la o cana. Brânza – cele mai multe brânzeturi sunt surse excelente de calciu. Dintre diversele sortimente, parmezanul conține cel mai mult calciu. Iaurtul – pe lângă conținutul ridicat de calciu, multe tipuri de iaurt sunt, de asemenea, bogate in bacterii probiotice, care au numeroase beneficii pentru sănătate. Legumele cu frunze verzi – spanacul, varza chinezeasca, varza, broccoli – pot fi o sursă importanta de calciu ( spre exemplu, o ceașcă de spanac fiert conține la fel de mult calciu cât o ceașcă de lapte). Alimentele și băuturile fortificate cu calciu – fulgii de ovăz, sucul de portocale, laptele de soia, unele sortimente de pâine, tortila, biscuiți, sunt surse de calciu foarte bune, putând fi consumate la micul dejun. Deși toate recomandările specifică importanța calciului obținut din alimente, multe femei care fac eforturi pentru a-și crește aportul de calciu recurg la formele de supliment. Riscurile potențiale ale suplimentării calciului pot fi: calculi urinari la indivizii susceptibili, hipercalcemie în condițiile unei ingestii exagerate ( peste 4000 mg/zi), sindromul lapte-alcaline, deficit de fier prin diminuarea absorbției sale, constipație rebelă.

Interacțiunea sănătoasă între oase, mușchi și articulații asigură capacitatea de mișcare a corpului nostru. Un regim suficient de activitate fizică și o dietă favorabilă sistemului osos sunt absolut necesare în acest sens. Importanța exercițiul fizic, care protejează osul împotriva rarefierii sale, include plimbări, schi, jogging, drumeții, dans, ciclism.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale