Suceava, scoasa si pentru urmatorii 5-10 ani de pe harta autostrazilor

Nicio autostrad\ nu va trece prea cur=nd prin jude]ul Suceava. Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI) a f\cut recent public\ o strategie privind construc]ia de autostr\zi `n urm\torii ani, at=t `n ce prive[te lucr\rile realizate sau aflate `n diverse stadii de execu]ie, c=t [i `n ce prive[te lucr\rile ce urmeaz\ s\ se deruleze `n anii urm\tori sau pentru care se fac demersuri `n vederea proiect\rii [i finan]\rii lor. ~n niciuna din aceste categorii nu a fost inclus jude]ul Suceava [i, prin urmare, o concluzie aproape fireasc\ este aceea c\ m\car `n urm\torii cinci ani, dac\ nu chiar `n urm\torul deceniu e aproape inutil a se mai discuta despre varianta construirii unei autostr\zi `n jude]ul Suceava.
Faptul c\ un drum european suprasolicitat trece prin jude]ul Suceava [i face leg\tura cu capitala Rom=niei, precum [i cel mai important punct de trecere al frontierei spre spa]iul ex – sovietic este `n jude]ul nostru nu au fost considerate aspecte demne de luat `n considerare pentru cei de la Bucure[ti ca s\ se poat\ include, m\car pe viitor, construirea unei astfel de rute. ~n ultimii ani, traficul rutier de la Siret spre Roman este mai intens iar drumul a[a zis european nu este altceva dec=t o [osea ceva mai bine asfaltat\ dec=t multe altele din nordul ]\rii, `ns\ tot cu c=te o singur\ band\ pe sens [i care trece prin mai toate localit\]ile rurale de la Siret [i p=n\ la Roman. ~n timp ce pentru alte zone ale ]\rii se prefigureaz\ construirea unor autostr\zi moderne, pentru jude]ul Suceava `nc\ mai este la stadiul de „discu]ie”, modernizarea por]iunii drumului european E 85 de la Siret la Roman. Prin urmare, nu exist\ nici m\car certitudinea c\ vom avea un drum expres `n jude]ul nostru, cel pu]in nu `n perioada urm\toare, statul fiind fie prea s\rac s\ aib\ `n vedere o dezvoltare unitar\ a infrastructurii, fie nu are la conducere oameni care s\ asigure o astfel de dezvoltare.
De altfel, nu doar regiunea Bucovinei este dat\ la o parte de strategii de la MTI `n ce prive[te construc]ia de autostr\zi, ci [i alte regiuni cum ar fi Maramure[ul [i Oltenia iar unul din jude]ele cel mai bine dezvoltate, dac\ nu chiar cel mai dezvoltat din punct de vedere economic al Moldovei – Bac\ul, are aceea[i soart\ cu Suceava. Toate autostr\zile pe care autorit\]ile centrale au de g=nd s\ le finan]eze `n viitorul sunt g=ndite dup\ principiul centralismului, adic\ neap\rat trebuie s\ se lege de Bucure[ti, cu o singur\ excep]ie [i anume autostrada ce va lega Moldova de Transilvania, dar care se afl\ „`n preg\tire”, dup\ cum s-au exprimat oficialii MTI iar asta dup\ experien]a ultimelor dou\ decenii `nseamn\ c\ poate dura cel pu]in trei – patru ani, dac\ nu chiar mai mult.
N Ce [anse modeste mai are Suceava [i ce iluzii mari a avut de-a lungul anilor
~n aceste condi]ii, jude]ului Suceava nu `i mai r\m=ne dec=t o singur\ solu]ie – s\ fac\ tot mai multe demersuri pentru finan]area din fonduri private a unei autostr\zi. Acest proces ar trebui s\ fie, cel mai probabil, `n colaborare cu alte autorit\]i din alte jude]e. Recent, pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a solicitat din nou la Bucure[ti, premierului, s\ analizeze posibilitatea construirii unei autostr\zi p=n\ la Roman, iar una din variantele avute `n vedere este [i cea a finan]\rii private, nu doar de la stat. Pe de alt\ parte, aceste declara]ii au fost f\cute `n perioada `n care MTI urma s\ dea publicit\]ii o hart\ `n detaliu a autostr\zilor executate, `n execu]ie [i ce urmeaz\ a fi licitate `n perioada urm\toare, asum=ndu-[i totodat\ ca la finalul lui 2012 Rom=nia s\ aib\ `nc\ 243 kilometri de autostr\zi. Numai c\ nici m\car unul din cei 243 de kilometri nu erau `n zona Moldovei, ci erau buc\]i de autostr\zi, `n special `n vedtul ]\rii.
Construirea autostr\zilor `n jude]ul Suceava s-a dovedit a fi mereu o utopie sau o fata morgana dup\ care alergau at=t aleg\torii, c=t [i ale[ii. Agitat\ de cele mai multe ori la campaniile electorale sau c=nd e rost de c=[tiguri electorale u[oare, posibilitatea construirii de autostr\zi `n jude]ul Suceava a r\mas tot a[a de `ndep\rtat\ ca [i distan]a de la P\m=nt la Lun\. Aproape c\ nu a existat partid politic sau politician cu trecere pe la Bucure[ti care s\ nu se fi b\tut cu pumnul `n piept c\ va aduce o autostrad\ la Suceava. Ba chiar, ca s\ fie iluzia c=t mai credibil\ cu putin]\, se aduceau `n discu]ie tot felul de studii, discu]ii cu poten]iali investitori sau cu mini[tri, p=n\ [i particip\ri la simpozioane na]ionale [i chiar interna]ionale. O autostrad\ care s\ lege Moldova de Transilvania a fost luat\ `n discu]ie cu ani `n urm\, `ns\ ideea ca aceasta s\ treac\ prin jude]ul Suceava a fost curmat\ `n fa[\ c=nd s-a stabilit c\ Ia[iul va avea prioritate.
O alt\ idee, agitat\ cu trei – patru ani `n urm\, era cea de construire a unei autostr\zi care s\ lege Budapesta de Odessa [i care ar fi urmat s\ treac\ prin nordul Rom=niei, ce ar fi `nsemnat c\ jude]ele Satu Mare, Maramure[, Suceava, Boto[ani [i, probabil, Ia[i ar fi avut o autostrad\. De acest proiect s-a ales scrumul [i nu a fost dec=t o petard\ electoral\ iar `n felul `n care este conceput\ de MTI strategia de dezvoltare a re]elei de autostr\zi, prin niciunul din aceste jude]e nu va trece, cel pu]in `n urm\torii zece ani, vreo autostrad\.

N Nicio autostrad\ nu va tranzita integral Rom=nia de la nord la sud
Cu alte cuvinte, dup\ cum nota [i Ziarul Financiar `ntr-un recent articol, Rom=nia nu va avea nici peste doi ani o autostrad\ care s\ o tranziteze integral de la est la vest sau de la nord la sud. De altfel, de la nord la sud nici m\car dup\ finalizarea, `ntr-un viitor total incert, a autostr\zii „Transilvania” Rom=nia nu va avea o astfel de autostrad\ pentru c\ traseul acesteia merge mai cur=nd spre vest [i nord-vest dec=t spre nordul propriu – zis. Poate doar dac\ visul de a se face o autostrad\ de la Siret spre Roman [i de acolo mai departe, spre Bucure[ti, s-ar realiza mai repede, fie [i cu finan]are privat\, dec=t himera ce se nume[te „autostrada Transilvania”.
Recent, ministrul Anca Boagiu a anun]at c\ vrea s\ promoveze o nou\ politic\, de dinamizare a investi]iilor `n infrastructur\, a prezentat peste 30 de slide-uri privind proiectele prioritare ale MTI `n perioada 2010-2011. Astfel, institu]ia vrea s\ organizeze p=n\ la finalul lui 2011 licita]ii pentru proiecte de infrastructur\ cu finan]are european\ de circa 5,5 miliarde de euro, suma incluz=nd [i fondurile europene alocate pentru licita]iile deja organizate `n anul 2010. „Folosim 5,5 miliarde de euro din Programul Opera]ional Transporturi [i din bugetul ministerului de anul viitor 72%, adic\ 8,3 miliarde de lei, vor fi cofinan]\ri pentru aceste proiecte”, a declarat Anca Boagiu, citat\ de Mediafax.

N Bani mul]i [i realiz\ri pu]ine la capitolele autostr\zi, rute ocolitoare [i drumuri na]ionale
~n ultimii 5 ani, MTI a avut la dispozi]ie fonduri de 14 miliarde de euro, dar rezultatele au fost cel pu]in modeste, dup\ cum arat\ Ziarul Financiar. MTI a cheltuit `n perioada 2005-2009 o sum\ de 2,3 miliarde de euro pentru construirea de autostr\zi, 3,5 miliarde de euro pentru reabilitarea [i `ntre]inerea drumurilor na]ionale [i alte 1,3 miliarde de euro pentru repara]ii. Cu toate acestea, numai 109 km de autostrad\ [i 124 km de centuri ocolitoare au fost finaliza]i [i 812 km de drumuri na]ionale au fost reabilita]i/moderniza]i `n aceea[i perioad\. MTI, care `n ultimii trei ani a avut la dispozi]ie fonduri europene de 2 miliarde de euro, are cel mai sc\zut grad de absorb]ie dintre ministere, reu[ind s\ atrag\ p=n\ la finalul lunii iunie doar 1,87% din banii europeni aloca]i pentru perioada 2007-2010, adic\ 40 mil. euro.
Principalul proiect al MTI, dup\ cum scrie Ziarul Financiar, `n perioada 2010-2011 se refer\ la licita]iile pentru construirea a circa 290 de kilometri de autostr\zi, valoarea estimat\ a contractelor pentru acestea ridic=ndu-se la peste 2,5 miliarde de euro. Cele cinci tronsoane vizate de acest proiect sunt N\dlac – Arad, Timi[oara – Lugoj, Lugoj – Deva, Or\[tie – Sibiu [i Deva – Or\[tie, acest din urm\ tronson urm=nd s\ fie construit de un consor]iu condus de Strabag. Finan]area de la bugetul de stat pentru cele cinci proiecte se va ridica la circa 580 de milioane de euro, `n timp ce restul banilor vor veni din finan]\ri europene. MTI estimeaz\ c\ cele cinci tronsoane vor fi finalizate `n 2013, cu excep]ia por]iunii Deva – Or\[tie, a c\rei construc]ie ar urma s\ fie gata `n 2012, dar [i a tronsonului Lugoj – Deva, care va fi finalizat `n 2015. Tronsonul Deva – Or\[tie a fost deja licitat, construc]ia fiind preluat\ luna trecut\ de asocierea austriaco-rom=n\ Strabag AG – Strabag SRL – Straco Grup. {oseaua ar urma s\ aib\ aproape 33 de kilometri [i va reprezenta o por]iune din viitoarea autostrad\ Pite[ti – Sibiu -Deva – N\dlac, care face parte din Coridorul IV paneuropean. De pe Coridorul IV au fost finalizate p=n\ `n prezent tronsonul Bu­cure[ti – Cernavod\ [i centura Sibiului, dar se afl\ `n diferite stadii de execu]ie sectoarele Arad – Timi[oara, Cernavod\ – Constan]a [i centura Constan]ei.

N Cu ce se poate l\uda Rom=nia acum [i la c=t „m\lai” viseaz\ MTI?
~n acest moment, `n Rom=nia exist\ 314 kilometri de autostrad\, potrivit MTI, respectiv Bucure[ti – Pite[ti (111 kilometri), Bucure[ti – Cernavod\ (151 kilometri) [i C=mpia Turzii – Gil\u (52 de kilometri). Asta `n condi]iile `n care MTI anun]a, s\pt\m=na trecut\, c\ vrea ca `n urm\torii trei ani Rom=nia s\ aib\ `n total 530 de kilometri de autostrad\. ~n preg\tire pentru anii viitori sunt alte 14 tronsoane de autostr\zi, printre care cele mai importante sunt T=rgu-Mure[ – Ia[i – Ungheni (307 kilometri), Ploie[ti – Buz\u – Foc[ani (133 de kilometri) sau Foc[ani – Albi]a (133 kilometri).
Pe l=ng\ construc]iile de autostr\zi, printre priorit\]ile institu]iei se num\r\ [i lansarea licita]iilor pentru construc]ia variantelor de ocolire a 11 ora[e, printre care cea a Bra[ovului sau centura rutier\ a Bucure[tiului, valoarea contractelor ridic=ndu-se la aproape 540 milioane de euro. Tot la nivel de infrastructur\ rutier\, MTI inten]ioneaz\ s\ reabiliteze 943 de kilometri de drumuri na]ionale, fondurile necesare, de circa 850 milioane de euro, fiind asigurate printr-un credit contractat de la Banca European\ de Investi]ii.
La nivel de infrastructur\ feroviar\, MTI a stabilit ca prioritate Coridorul 4, `n care ar urma s\ investeasc\ aproape 1,9 miliarde de euro pentru modernizarea a circa 166 de kilometri de cale ferat\, pe tronsoanele Curtici – Simeria, Simeria – Co[lariu [i Co[lariu-  Sighi[oara. Totodat\, institu]ia vrea s\ modernizeze 21 g\ri cu circa 227 milioane de euro, banii venind at=t de la bugetul de stat, c=t [i din finan]are din Fondul European de Dezvoltare Regional\ (FEDER). MTI a prezentat [i proiecte pentru transportul naval [i pentru infrastructura european\, `ns\ valorile cumulate ale acestora nu dep\[esc 400 milioane de euro. (Dan PRICOPE)