Poliţiştii atrag atenţia privind pericolul "împrumuturilor prieteneşti" cu care sunt tentaţi sucevenii

În ultima perioadă, în mai multe locaţii de pe raza municipiului Sucea-va care asigură vizibilitate (stâlpi de înaltă tensiune, staţii de transport în comun, pereţi ai clădirilor) au fost afişate anunţuri prin care se promovează disponibilitatea unor persoane de a oferi sume mari de bani cu titlu de împrumut, în condiţii avantajoase.
Poliţiştii atrag atenţia cetăţenilor să manifeste responsabilitate înainte de a iniţia astfel de demersuri şi să apeleze la instituţii financiare acreditate.
Spre deosebire de alţi infractori, escrocii se caracterizează prin inteligenta, perspicacitate, simţul observaţiei şi al oportunităţii, aptitudini ce le permit să-şi adapteze modul de operare în funcţie de situaţie si de victimă.
Înşelăciunea, în oricare din variantele sale, este o infracţiune contra patrimoniului, constând în înşelarea încrederii participanţilor la raporturile juridice patrimoniale, fapt absolut intolerabil în cadrul acestora. În toate sistemele de drept înşelăciunea ori escrocheria este o faptă incriminată şi sever sancţionată. Scopul acestei reglementări este acela de a-i proteja pe cei ce îşi exercită cu bună-credinţă drepturile şi libertăţile economice şi comerciale.
Codul Penal al României reglementează înşelăciunea ca fiind inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust. Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Deşi infracţiunile de înşelăciune săvârşite prin diverse moduri de operare au fost mediatizate în vederea cunoaşterii de către populaţie a cauzelor, condiţiilor şi împrejurărilor care au generat şi favorizat săvârşirea acestora, spre deosebire de alte infracţiuni, în aceste cazuri autorii se dovedesc a fi deosebit de inventivi, reuşind să găsească metode de a câştiga încrederea victimelor, lucru esenţial în reuşita acestora.
Nu doar „păcăleala” prin sms sau metoda “accidentul” fac parte din mecanismele de săvârşire ale infracţiunilor de “înşelăciune” , dar şi schimbul valutei la „negru”, achiziţionarea unor locuinţe prin diverşi intermediari, vânzarea de maşini de cusut pentru sume exorbitante, achiziţionarea de produse prin intermediul internetului, încasarea unor sume de bani prin afişarea unor calităţi oficiale sau lucrative (infractorii se prezintă ca reprezentanţi ai unor instituţii, încasatori ai unor companii de energie sau utilităţi, ingineri metrologi, etc.), comercializarea unor aşa-zise „chilipiruri”, acordarea unor “împrumuturi prieteneşti”, sunt tot atâtea cazuri ce pot lăsa cetăţenii cu buzunarele goale. t