"Nu m-am lasat `nvins de criza sau alte greutati. ~n fiecare an am construit cate ceva `n comuna Moara si acest lucru este vizibil”

– Domnule primar, nu a trecut un an de c=nd a]i preluat conducerea Prim\riei comunei Moara [i a `nceput criza economic\. Cum v-a afectat pe dumneavoastr\, Prim\ria [i ce probleme a]i `nt=mpinat?
– ~n 2008, c=nd am ajuns la conducerea Prim\riei comunei Moara era asfaltat doar un kilometru de drum, f\cut printr-un credit bancar de la BRD [i cam at=t. ~n rest, nu s-a f\cut mare lucru `n comuna Moara. A fost f\cut un proiect cu fonduri europene pe M\sura 3.2.2 care nu a fost declarat nici m\car eligibil f\r\ finan]are, clas=ndu-se pe un loc prea departe, ne]in=ndu-se cont de niciun criteriu `n acel proiect. A trebuit s\ `ncep eu, de fapt, cu proiectele pentru c\ alt\ [ans\ `n comun\ pentru dezvoltare, mai ales din 2009 `ncoace, adic\ odat\ cu declan[area [i acutizarea crizei, nu este dec=t atragerea de fonduri europene. Am a[teptat vreo doi ani pe proiectul de pe M\sura 3.2.2, dar nu doar acest proiect a fost f\cut de c\tre mine. Mai sunt `nc\ dou\ proiecte pentru re]ele de electricitate demarate de mine, dar care nu s-au mai putut face cu finan]are guvernamental\ din cauza crizei [i atunci am recurs la fondurile locale. Suntem acum `n curs de executare cu cea de-a doua re]ea de electricitate pentru c\ am abordat proiectele `ntr-o anumit\ ordine. Am mai f\cut cu Compania Na]ional\ de Investi]ii un proiect cu o sal\ polivalent\ [i un spa]iu destinat pentru o [coal\ care, `ns\, din motive financiare legate tot de criz\ nu s-au putut `nc\ finaliza [i am mai f\cut un proiect pe care l-am `naintat la Agen]ia de Dezvoltare Regional\ Nord – Est, pe Programul Opera]ional Sectorial, pentru dou\ [coli – la Moara Carp [i la Liteni [i care, tot pe fondul crizei, nu au mai putut fi finan]ate. Totu[i, am f\cut cele dou\ [coli pe fonduri proprii. Mai mult de at=t, am f\cut un kilometru de drum la Liteni, tot pe fonduri proprii [i am f\cut din temelii c\minul cultural din Moara Nic\, dar [i o cl\dire nou\ pentru Prim\rie este `n construc]ie [i se apropie de finalizare. Urmeaz\ s\ facem drumul de la Moara Carp.
– Cu alte cuvinte, a]i reluat dumneavoastr\ demersurile pentru accesarea de fonduri europene? A]i f\cut un proiect mai bun?
– Da, am f\cut un proiect mai bun pe M\sura 3.2.2. Fiindc\ s-a luat `n considerare gradul de s\r\cie al fiec\rei localit\]i, comuna Moara a fost dezavantajat\ ini]ial pentru c\ probabil acel grafic, aceea statistic\ pentru stabilirea gradului de s\r\cie al unei localit\]i era cam `nvechit\. Atunci a trebuit s\ reiau toate proiectele, dar sunt bucuros c\ am c=[tigat [i am reu[it s\ semnez acordul de finan]are pentru un proiect de canalizare cu finan]are de la Fondul de Mediu [i care a fost prev\zut `n proiectul ini]ial pe M\sura 3.2.2. Am mai semnat un contract de finan]are [i pe M\sura 3.2.2.d pentru care domnul pre[edinte al Consiliului Jude]ean Suceava, Gheorghe Flutur, s-a zb\tut mult [i `n acest fel se vor putea finan]a lucr\rile pentru drumul din Vornicenii Mari [i din Ponoare.
n proiectele europene, [ansa oric\rei comunit\]i `n perioada de criz\
– Practic, v-au respins un proiect, dar nu v-a]i l\sat b\tut.
– A[a este, a fost respins un proiect, dar nu m-am l\sat b\tut [i am reu[it s\ fac `n continuare lucr\rile din acel proiect, pe mai multe zone de finan]are.
– Ce sfaturi a]i da altor colegi care poate sunt `n aceea[i situa]ie?
– Nu trebuie s\ se lase `nvin[i de greut\]i, nu trebuie s\ se dea b\tu]i. Eu unul, nu m-am l\sat b\tut de criz\ sau alte greut\]i, iar ceea ce pot s\ spun este c\ singura [ans\ sunt proiectele [i ob]inerea finan]\rii, fie european\, fie na]ional\. Nu au alt\ [ans\ `n aceast\ perioad\ pentru c\, actualmente, sursele interne, locale, sunt mai mult de a subzista [i abia dac\ mai pot fi f\cute alte lucruri. Eu am demonstrat c\ nu am cheltuit banii contribuabililor din Moara `n risip\. ~n fiecare an am construit c=te ceva `n Moara [i acest lucru se vede, toate obiectivele fiind ridicate cu bani [i de la bugetul local. Nu cred c\ voi putea fi acuzat de opozan]ii mei c\ mi-am b\tut joc de banii contribuabililor.
– Care ar fi primele trei realiz\ri ale primarului Constantin Prodaniuc pentru comuna Moara `n acest mandat?
– Sunt mai mult de trei realiz\ri care se pot situa pe acela[i palier. C\minul cultural este una din realiz\ri [i este un obiectiv cultural important pentru comuna Moara. Mai e [i drumul de la Liteni care l-am f\cut din centru [i p=n\ la [coal\. {i aceast\ [coal\ s-a modernizat, pun=ndu-se geamuri termopan, izol=nd termic cl\direa [i pun=nd acoperi[ de tabl\ lindab, cre=ndu-se un mediu favorabil pentru elevii care vor s\ `nve]e. Nu mai departe, acela[i lucru l-am f\cut [i `n satul Moara Carp cu [coala din localitate: tabl\ lindab pe acoperi[, izola]ie termic\, u[i [i geamuri termopan. Acolo sunt banii contribuabililor din Moara. Am `nceput o nou\ cl\dire pentru sediu de prim\rie. Construc]ia a `nceput `n toamna anului trecut [i `ndat\ ajungem s\ lucr\m acolo, `ntr-un mediu civilizat, iar contribuabilii care vor veni cu diverse probleme s\ poat\ fi bine primi]i.
n [oseaua de centur\, noul campus universitar [i viitoarea ramp\ de de[euri sunt oportunit\]i de dezvoltare economic\ pentru comuna Moara
– Sunt o serie de proiecte demarate pe teritoriul comunei, nu din banii comunit\]ii, dar care `n mod sigur vor avea o importan]\ `n ceea ce prive[te viitorul acestei localit\]i. M\ refer aici `n primul r=nd la [oseaua de centur\ a Sucevei [i un nou campus universitar. Care ar fi perspectivele, `n raport cu cele f\cute p=n\ `n prezent?
– ~n privin]a [oselei de centur\, a fost un proiect derulat, dac\ `mi aduc bine aminte, la ini]iativa domnului Gheorghe Flutur. Tronsonul din comuna Moara este realizat `n bun\ m\sur\. Desigur c\ `n continuare se lucreaz\ la acesta nu doar pe teritoriul comunei noastre, ci [i la {cheia [i P\tr\u]i, dar la noi, la Moara, lucrarea pare a fi aproape definitivat\. Mai este pu]in de lucru. Poate c\ nu sunt cel mai `n m\sur\ s\ dau termene de finalizare, dar eu cred c\ s-ar putea `n aceast\ var\, cu un efort, s\ poat\ fi deschis\ circula]ia pe tronsonul Moara – E85. Ceea ce pot spune cu certitudine este, `ns\, faptul c\ este un tronson care s-a f\cut nu doar pentru bun\starea unei localit\]i, ci a mai multora, dar indirect este o poart\ spre dezvoltarea economiei din aceast\ comun\. Se vor putea face multe obiective `n rela]ie cu aceast\ lucrare, dar investi]ia nu este doar pentru cet\]enii din Moara, ci va fluidiza traficul prin Suceava [i toat\ lumea va avea de c=[tigat. C=t prive[te campusul universitar, nefiind o investi]ie la care s\ fie Prim\ria co-partener, nu am informa]ii cu privire la `nceperea lucr\rilor, dar cu toate acestea, noi am dori s\ se realizeze pentru c\, direct [i indirect, o asemenea, investi]ie va aduce beneficii comunei Moara.
– Un alt proiect intens discutat este construc]ia pe teritoriul comunei a unei rampe de de[euri. Cum prive[te primarul comunei, gospodarul Constantin Prodaniuc, aceast\ evolu]ie a lucrurilor, la final de mandat?
– A fost o `ntreag\ dezbatere `n campania trecut\ [i am fost, oarecum, opozantul acestui proiect, ne[tiind la fel ca [i al]i cet\]eni cum vor evolua lucrurile, dar [i pentru c\ toat\ lumea `[i imagina groapa de gunoi la fel ca [i cea de la „C\l\u”, din municipiul Suceava, ceea ce `ns\ nu era adev\rat. Demersurile pentru teren au fost f\cute, iar suprafa]a a fost alocat\ Sucevei `nc\ dinainte de a ajunge eu primar `n Moara, printr-o hot\r=re a fostului Guvern condus de domnul T\riceanu. Eu c=nd am ajuns primar am fost pus, practic, `n fa]a faptului `mplinit, dar acum vreau s\ spun c\ nu `mi mai pare r\u pentru c\ aceast\ groap\ de gunoi nu se aseam\n\ cu nimic din ceea ce a fost la Suceava. Va fi o groap\ ecologic\, nu se va sim]i niciun miros, iar beneficiile economice vor fi foarte mari pentru comuna Moara, `n privin]a cre\rii unor noi locuri de munc\, dar vor fi beneficii [i la impozite [i taxe, dar [i oportunit\]i de producere a energiei din de[euri.
– ~n planul rela]iilor sociale, `n cadrul comunit\]ii, pe ce loc se situeaz\ primarul Constantin Prodaniuc `n raport cu {coala, cu Biserica [i cu alte institu]ii utile pentru comunitatea local\?
– ~n ce m\ prive[te, cu toate aceste institu]ii am avut o colaborare bun\. Am vrut s\ fiu echidistant [i rela]iile s\ fie de bun\ colaborare. Cu conducerea [colii am avut mereu o rela]ie deosebit\, ne-am consultat cu doamna director `n ce prive[te lucr\rile care trebuie f\cute, dovad\ fiind c\ am realizat c=te ceva pentru toate [colile din comun\. ~n alt\ ordine de idei, m-am [i luptat pentru ca unele [coli s\ nu fie desfiin]ate. ~n ce prive[te rela]iile cu Biserica, ]in s\ spun c\ sunt cre[tin ortodox, dar nu am vrut s\ fac din Biseric\ o politic\. Am avut rela]ii bune [i am ajutat mult bisericile, ca persoan\ fizic\. Este cazul bisericii de la Vornicenii Mari, a celei de la Vornicenii Mici de asemenea, de[i unii ar putea interpreta politic, `ns\ eu nu cred c\ a face din banii t\i o biseric\ la o comunitate cu vreo patruzeci de familii reprezint\ un pol politic. De asemenea, am ajutat c=t am putut biserica de la Liteni, chiar la biserica de la Frumoasa am f\cut dona]ii, ca [i la Moara Carp [i Moara Nic\. De asemenea, am ajutat cu dona]ii [i biserica catolic\, dar [i cultul penticostal pe c=t am putut. Sunt un om care crede `n Dumnezeu [i nu m\ intereseaz\ `n primul r=nd cum crede fiecare, ci `n primul r=nd totul este s\ cread\, alt\ chestiune este cea de procedur\ la fiecare cult.
n Moara [i mai multe comune vor cere `n instan]\ banii lua]i de Guvern; `n anii viitori, dezvoltarea comunei Moara va fi legat\ de zona metropolitan\
– ~n desf\[urarea acestei campanii electorale, ca de altfel [i la altele, exist\ abord\ri care frizeaz\ demagogia. Cel mai mult se observ\ `n comunit\]ile mari, dar cum privi]i dumneavoastr\ aceste situa]ii, ca primar al unei localit\]i mai mici, dar situat\ `n vecin\tatea unei re[edin]e de jude]? A ajuns [i la Moara demagogia electoral\? V\ confrunta]i cu astfel de probleme?
– Bine`n]eles c\ s-a ajuns [i la noi cu aceste probleme. Data trecut\, c=nd am candidat pentru func]ia de primar, am spus c\ o s\ vorbesc mai pu]in, dar o s\ ar\t prin faptele mele mai mult. M-am ]inut de cuv=nt, dar la un moment dat am observat c\ pierd teren pentru c\ nu m\ afi[ez cu realiz\rile mele. Omul vrea, de multe ori, s\ vad\ c\ `i ar\]i cele ce ai f\cut. Eu nu sunt genul acesta care s\ m\ laud cu ce am f\cut, dar a[a am avut ceva de pierdut. A venit r=ndul s\ informez cele realizate. Totu[i, domnii contracandida]i ai mei se laud\ cu ni[te anomalii. Nu [tiu care ar fi cuv=ntul potrivit ca s\ nu jignesc pe nimeni, dar vine unul [i spune c\ i-a promis noua conducere c\ `i asfalteaz\ dou\zeci de kilometri de drumuri [i atunci vin [i eu, primarul, [i `ntreb de unde `n condi]iile `n care nu [tie s\ fac\ un proiect, nu poate accesa fonduri europene [i nu a clasat niciun drum c=t a fost primar ca s\ poat\ face un proiect. De c=nd am venit primar, eu am clasat trei drumuri pentru ca s\ pot ob]ine finan]are, pe diverse proiecte. Un alt exemplu de anomalie, vizavi de promisiunea contracandida]ilor cu asfaltarea a dou\zeci de kilometri de drumuri, este situa]ia cu un drum de la Moara Carp, unde aveam pu[i de o parte, din banii de la Guvernul Ungureanu, dou\ miliarde [i jum\tate de lei vechi. Pentru acest drum am dat cu greutate o hot\r=re de Consiliu Local. ~n prim\ faz\ cei din Opozi]ie nu au venit, dar pentru c\ oamenii au `nceput s\ se enerveze, au venit a doua oar\ la [edin]\ [i au votat, dar dup\ asta a venit un nou Guvern care ne-a luat banii. Cele dou\ miliarde [i jum\tate de lei vechi sunt, pentru comuna Moara, o pierdere mare. Nu [tiu de ce noul Guvern a interpretat c\ a[ fi luat banii ace[tia ca [i cum ar fi pentru buzunarul meu. Banii erau pentru nevoile comunei. Acum c\ ne-au luat banii, unde `i vor distribui? Spre alt\ comun\? Nu este corect\ treaba. Haide]i s\ prosper\m, este `ndemnul meu! Cum prosper\m dec=t dac\ facem ceva? Eu nu cred c\ banii ace[tia erau semnificativi la nivel de ]ar\, dar pentru o comunitate cum este Moara erau utili. Vom face demersuri, probabil `i vom da `n judecat\, [i sper\m c\ se vor re`ntoarce banii la noi.
– Cum ve]i ac]iona `n instan]\? Pe linie de partid, Comuna Moara sau v\ ve]i asocia mai multe localit\]i?
– Sunt mai multe comune care vor face aceste demersuri. Nu mi se pare corect c\ un contracandidat se bate cu pumnul `n piept c\ face dou\zeci de kilometri de drumuri, dar el de fapt nu las\ s\ fac\ mai `nt=i doi kilometri. Mi se pare o abera]ie lucrul acesta. De unde vine cineva s\ dea bani pentru asfaltarea a dou\zeci de kilometri, dac\ se spune c\ banii pentru doi kilometri se duc `n alt\ parte? De unde ai bani pentru dou\zeci de kilometri, dac\ pentru doi nu la[i bani? Nici m\car la doi kilometri nu ajungeau cele 2,5 miliarde de lei vechi, dar era o completare util\ la bugetul prev\zut pentru lucrare.
– Ce proiecte ave]i pe mandatul viitor? Ar fi interesant ce proiecte ave]i nu doar strict la nivelul comunit\]ii, ci [i `n raport cu `ntreaga zon\ metropolitan\ la care a]i pus [i dumneavoastr\ um\rul?
– Sunt mai multe proiecte pe viitor. Dac\ ne referim la zona metropolitan\, trebuie s\ spunem mai `nt=i c\ noi, comuna Moara, am aderat deoarece pentru a accesa finan]are la proiecte de mare anvergur\ este necesar s\ existe anumite asocia]ii. Acela[i lucru este [i `n domeniul privat, o spun din proprie experien]\ pentru c\, `n urm\ cu mai mul]i ani, c=nd a fost posibilitatea de accesare a unor fonduri pentru o ferm\, a fost nevoie s\ se fac\ o asocia]ie agricol\. Acela[i lucru este valabil [i `n administra]ia public\. Zona metropolitan\ este un avantaj atunci c=nd se depun proiecte pentru care un criteriu `l reprezint\ [i num\rul de locuitori. ~ntr-un fel se pune problema la o comun\ cu patru mii cinci sute de locuitori [i altfel se abordeaz\ lucrurile c=nd discut\m de un areal cu 150 de mii de locuitori. ~n privin]a asta, eu am mari speran]e c\ se vor realiza mari proiecte pe zona metropolitan\ pe transport public, dar vor fi discu]ii cu privire la toate celelalte proiecte cum ar fi aduc]iunea de gaz metan, asfalt\ri de drumuri pe care le-am clasat. P=n\ atunci, avem multe alte proiecte, cum ar fi cel de asfaltare a unor drumuri agricole, finan]area fiind european\, pe M\sura 1.2.5. (Dan PRICOPE)