Manifestare și la Suceava pentru susținerea unei familii de români căreia autoritățile din Germania i-au preluat cei șapte copii

Câteva sute de persoane, majoritatea membri ai unei comunități religioase, au participat sâmbătă după-amiază la o adunare pe esplanada din centrul municipiului Suceava, în sprijinul unei familii de români stabilită în Germania, care susține că autoritățile germane (Jugendamt) i-ar fi luat, fără vreo avertizare prealabilă, cei șapte copii, în primăvara acestui an.

Membrii comunităţii penticostale, din care face parte familia Furdui, au organizat proteste în mai multe oraşe din SUA şi Europa. Cele mai mari proteste au fost în Roma, Londra sau Viena.

Sâmbătă au fost organizate astfel de manifestări de susținere a familiei Furdui la București și, după-amiază, la Suceava.

La Suceava, printre cei care au luat cuvântul, alături de lideri ai cultelor baptist și penticostal, au fost senatorul PSD Titus Corlățean și deputatul PNL Robert Sighiartău.

Manifestarea de la Suceava s-a desfășurat fără incidente, participanții fiind extrem de disciplinați și organizați, unii dintre ei având asupra lor pancarte cu fotografiile familiei Furdui sau prin care cereau statului german să înapoieze cei șapte copii.

Cei doi părinți români, Petre și Camelia Furdui, au povestit că pe 26 aprilie 2021 ”au intrat 2 persoane în curte, au spus că e ceva grav cu băiatul nostru David (de 15 ani). S-au prezentat că sunt de la protecția copilului și că sunt în legătură de mai mult timp cu David. David, Naomi (14), Estera (13) au fost deja luați de protecția copilului direct de la școală și au venit să îi ia și pe ceilalți: Natalia (12), Ruben (11), Albert (10) și Lea (1 an). David a spus la școală că noi am bătut pe Lea amândoi duminică și David își face grijă pentru Lea și pentru frățiorii lui. Pentru asta au decis să ia copiii că nu sunt în siguranța cu noi și că îi ducem des la biserică. Fetele au spus că au primit ceva disciplină în trecut”.

O mătușă a copiilor a povestit pentru adevarul.ro că băiatul cel mare, pe mărturia căruia a fost construit cazul, a fost diagnosticat, după preluarea din familie, cu scleroză multiplă, boală manifestată prin tulburări de comportament si probleme psihologice precum confuzie, anxietate, depresie. „El era într-o fază în care nu ştia ce se întâmplă cu el. Discuţiile cu ei l-au ajutat să îşi canalizeze frustrarea, nemulţumirea. Acuzaţiile sunt mai multe: cea mai simplă este aceea că i-au disciplinat fizic pe băieţii mai mici. Nu a existat o anchetă propriu-zisă. Părinţii nefiind de acord cu măsurile luate, s-a declanşat un proces, iar instanţa a numit un psiholog, care nici până în ziua de azi nu a terminat evaluarea. Psihologul ar trebui să spună dacă copiii trebuie să fie cu părinţii sau nu”, a explicat mătuşa copiilor.

În tot acest timp, copiii au stat despărţiţi de părinţi, dar şi unii de alţii. Copiii cei mari au fost mutaţi în două cămine, iar fetiţa cea mică, de un an şi jumătate la momentul preluării, a fost dată în plasament unui asistent maternal.

Autoritatea Naţională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilităţi (ANDPDCA) a arătat, într-un răspuns formulat la solicitarea „Adevărul”, că s-au făcut eforturi pentru preluarea copiiilor care au doar cetăţenie români în familia extinsă.

„Cu toate acestea, un aspect important care trebuie avut în vedere atât în acest caz, cât şi în alte cazuri similare ale unor familii de cetăţeni români stabiliţi în străinătate, este acela potrivit căruia în condiţiile în care aceştia locuiesc în mod obişnuit pe teritoriul altui stat (majoritatea fiind stabiliţi în străinătate de mulţi ani), legislaţia statului de reşedinţă este prevalentă în faţa legislaţiei statului a cărui cetăţenie o are persoana/familia în cauză, adică cea română”, a explicat ANDPDCA. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului din România a mai explicat că „eforturi susţinute şi constante de sprijinire a familiei Furdui au fost depuse de Ambasada României în Germania”, „autorităţile germane au manifestat reticenţă faţă de oferirea oricăror informaţii cu privire la contextul în care a fost luată decizia preluării copiilor din familie sau faţă de discutarea oricăror aspecte care ar releva deciziile viitoare ce ar putea fi adoptate în acest caz, justificat de faptul că instanţa de judecată este singura care se va putea pronunţa în acest caz”. (O.S.)