Lungu: Deși suntem într-o oarecare situație de criză, mai bine de jumătate din promisiunile făcute cu doi ani în urmă au fost “atacate”, inițiate și soluționate, parțial sau în totalitate

Acum doi ani, în iunie 2016, Ion Lungu câștiga pentru a patra oară fotoliul de primar al Sucevei. La jumătatea acestui mandat, OBIECTIV i-a solicitat primarului sucevean să răspundă la câteva întrebări pe care, considerăm noi, i le-ar adresa orice sucevean interesat de mersul orașului: de ce merg greu asfaltările în târg, de ce au crescut impozitele și cât vor mai crește; ce vom face la iarnă cu încălzirea centralizată; când vom avea sala polivalentă promisă; de ce s-au scumpit biletele TPL; cât de serioasă este estimarea că se poate face un pod peste apa Sucevei cu un milion de euro; de ce dăm bani din bugetul local la biserici; de ce finanțăm o echipă de fotbal care mai mult ne umple de rușine; când vin autobuzele electrice; va avea sau nu loc “revoluția” sensurilor unice în traficul sucevean; cum poate Suceava scăpa de izolarea cauzată de proasta infrastructură și, firesc, câte dintre promisiunile lansate în campania electorală consideră că le-a îndeplinit până acum și care ar fi principalele proiecte pentru următorii doi ani ai acestui mandat. Citiți mai jos un interviu cu Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

– În doi ani de mandat, au fost situații, cum este cea cu societatea Bioenergy, pe care nu le-ați anticipat, iar altele, poate cum este propunerea PNL de alegeri din două tururi, care sunt discutabile. Vreau pentru început să vă întreb cum comentați la doi ani de mandat starea de nemulțumire a sucevenilor față de diversele probleme cotidiene pe care le reproșează administrației: străzi nu din cele mai bune, discuții interminabile între Putere și Opoziție cu privire la spații verzi și locuri de parcare șamd?

– Sigur că a fost o perioadă de doi ani grea. Si nu doar din cauza primarului sau a Primăriei, ci a situației la nivel național. Chiar dacă nu se recunoaște cinstit, suntem – astăzi – într-o oarecare situație de criză. Să nu uităm că în acest an municipalitatea primește cu șapte milioane de euro mai puțini bani de la bugetul de stat. Să nu uităm că, din păcate, fondurile europene pentru care noi avem pregătite proiecte de mai multă vreme – și iată că suntem la mai bine de jumătate din exercițiul financiar al Uniunii Europene 2014 – 2020 – nu au putut fi accesate și avem probleme tocmai din această cauză. De exemplu, transportul local: am început în 2014 proiectul de achiziție a 40 de autobuze electrice.

– Nu în anul 2012?

– Noi în anul 2012 am semnat Memorandumul de la Lisabona. Însă în 2014, odată cu exercițiul financiar al U.E., am demarat proiectul, am depus documentația la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est și am fost prinși în strategia-cadru și au trecut patru ani de zile în care s-a întârziat cu aceste fonduri europene și încă se mai întârzie. Sunt chestiuni cum este cea cu autobuzele electrice care trenează și care nu țin de Primărie. Cât privește starea de nemulțumire a po­pu­lației, vă spun că sunt genul de om care circul prin oraș și stau de vorbă cu oamenii. Sunt nemulțumiri, nu pot spune că nu. Sunt două categorii: nemulțumiri unde oamenii au dreptate și nemulțumiri sau răutăți electorale pe care nu vreau să le mai comentez deoarece se știe bine că se apropie niște campanii electorale și eu prefer să nu fac politică, ci administrație. Dacă vom ajunge într-o campanie electorală, voi da replica la momentul potrivit, argumentat. Mergând la partea pragmatică a problemei: ceea ce am promis în 2016 și ceea ce am realizat în acești doi ani de mandat. După cum se vede din pliantul din campania electorală, mai mult de jumătate din promisiunile pe care le-am făcut au fost „atacate”, inițiate și unele chiar rezolvate.

Două atuuri ale Sucevei: „Destinație europeană de excelență” și „Green City”

– Haideți să facem o recapitulare. Câte din cele 20 au fost „atacate”, după cum ați spus dvs?

– Indiferent cum ați vrea să judecăm lucrurile, aveți și dvs. aici pliantul pentru a putea vedea că din cele 20 de măsuri pe care le-am promis în anul 2016, 13 au fost deja atacate, inițiate și soluționate, parțial sau în totalitate. De exemplu, proiectele cu fonduri elvețiene. Au fost implementate cu succes începând cu iluminatul public – proiectul este gata, suntem la faza în care din economii vrem să punem și la unitățile de învățământ acest tip de iluminat și suntem în licitație. De asemenea, s-au adus mașini electrice: avem 11 aduse la Primărie, iar luni sunt așteptate două autouti­-litare la Direcția Domeniului Pu­-blic. Sunt cele zece biciclete electrice cu care Poliția Locală patrulează. Zilele trecute, la Cluj s-au adus primele autobuze electrice în țară. Noi am fost primii pe țară care am avut o infrastructură electrică integrată: prize de încărcare, mașini electrice, biciclete electrice și două autouti­-litare. Avem și acest proiect menționat la nivel național „Green City – oraș verde”: nu avem poluare nici pe iluminat public și nici pe încălzirea centralizată – cu toate problemele care sunt acolo și le vom discuta – dar și transportul electric, ca perspectivă. Sunt documente la Ministerul Mediului unde Suceava este menționată ca printre primele „orașe verzi” din țară. În Top 40 Forbes, Suceava a fost menționată pe locul 13 din țară și desigur că două din atuurile Sucevei sunt „Destinație europeană de excelență” și „Green City”. Fără a se interpreta că scot din context, „Destinația europeană de excelență” a fost obținută de Municipiul Suceava, deși proiectul nu a fost depus de Municipiu. Au fost criterii de selecție, vizite la fața locului în oraș. Aceste clasamente, atât pentru „Destinație europeană de excelență”, cât și cele de tip „Green City”, au punctaje destul de laborioase și severe dintr-un anumit punct de vedere. Sunt proiecte care ne plasează pe un loc fruntaș în România, în zona Moldovei. Sunt proiecte la modă în Europa și într-o fază incipientă în România.

Trecerea parcului Sipote la Primărie, tergiversată la București

– O altă promisiune de ani și ani de zile este cea cu rețeaua de gaz metan în Burdujeni-sat…

– Da, este o promisiune căreia acum i-a venit sorocul. Sunt trei oferte, sper să nu avem parte de contestații. Într-o variantă optimistă, cred că putem demara extinderea rețelelor de gaz metan în Burdujeni-sat în acest an.

– De mai multă vreme se bate monedă pe construcția de locuințe ANL. Si aceasta este o altă temă abordată de dvs în campanie. Care este situația la doi ani de mandat?

– În acest an vor fi finalizate cele 80 de apartamente ANL. Mai mult decât atât, încă un bloc pentru bugetari este în licitație la ANL.

– Si totuși, în privința posibilităților de a petrece timpul liber în Suceava, cu zone verzi amenajate ci­vilizat, ca în alte orașe civilizate, sunt deficiențe.

– Dați-mi voie să vă spun, totuși, că un proiect promis, important și reușit, zic eu, este zona de agrement Tătărași. Vreau să punctez cu privire la faptul că este zonă de agrement, nu bază sportivă. Desigur că este o mare problemă pentru Suceava lipsa unor parcuri și a unor zone de agrement mai mari și bine întreținute. Am prezentat și în conferința de presă că soluția care ar fi cel mai la îndemână pentru Primăria Suceava ar fi transferul Parcului Sipote de la Romsilva, în ideea că Primăria poate interveni imediat cu amenajări și poate chiar într-un parteneriat corect, printr-o licitație publică. Lucrurile din nou întârzie la Guvern și am această senzație că deși la Senat păreau a merge bine, aprobându-se un proiect de lege, la Camera Deputaților trenează această lege, ca și când ne-am fi întors de unde am plecat. Se vrea din nou ca Romsilva, în schimbul parcurilor cum este Sipote, să preia de la Primării terenuri la schimb, dar Primăria Suceava nu dispune de așa ceva.

– Pe lângă zone de agrement, parcuri este de mai multă vreme în discuție un alt proiect privind o sală polivalentă…

– Desigur, proiectul sălii polivalente este înaintat, l-am demarat, se află în lista sinteză la Compania Națională de Investiții. Se lucrează la proiect. De fapt, marea problemă este finanțarea. Deocamdată, este într-o foaie de parcurs normală, dar sunt aceste etape – comisii interministeriale, consiliul tehnico-economic șamd – fără de care nu poate fi promovată investiția.

– Toată lumea a promis această sală polivalentă, unii v-au reproșat dvs fel de fel de situații, dvs ați reproșat altora că nu s-au ținut de cuvânt șamd. Presupunem că situația se remediază și anul acesta se pune pe un făgaș corect iar în primăvara anului viitor ar putea fi dat ordinul de începere al lucrărilor, atunci câți ani poate dura lucrarea?

– 24 de luni este termenul. Beneficiarul proiectului este Municipiul Suceava, dar titular este Compania Națională de Investiții. Doamna director general mi-a spus că, de la momentul la care se termină licitația, în 24 de luni se face lucrarea.

– Care este valoarea estimată a lucrărilor?

– Din studiul de prefezabilitate rezultă că valoarea estimată ar fi de circa 14 milioane euro. Sigur că pot apărea corecturi la studiul de fezabilitate, la proiectul tehnic, dar în mod orientativ cam pe aici se situează va­-loarea lucrării.

Licitația pentru proiectarea și execuția podului peste râul Suceava va avea loc în acest an

– În legătură cu studiile de prefezabilitate și alte aspirații ale sucevenilor de mai multă vreme: podul nou peste râu. A stârnit discuții valoarea prezentată de dvs pentru pod. Este adevărat că lungimea podului este de vreo sută de metri. Totuși, nu este cam scăzută valoarea estimată?

– Si pe mine m-a alarmat la început valoarea. Am chemat la discuții pe cei care au realizat documentația. Mi-au demonstrat cu creionul în mână că sunt corecte calculele. Ați sesizat și dvs: este vorba de o lungime de aproximativ 100 m, un pod cu două benzi și prin urmare valoarea estimată de aproape un milion euro este rea­listă. A fost totuși vorba doar de studiul de prefezabilitate. Îmi doresc ca anul acesta să fie gata și studiul de fezabilitate, apoi să organizăm licitația și să trecem efectiv la construirea acestui pod peste râul Suceava. La fel, conform celor care au efectuat studiul de prefezabilitate, se poate finaliza lucrarea în 24 de luni.

– Să înțelegem că veți face anul acesta, după studiul de fezabilitate, o licitație cu proiectare și execuție?

– Da. Este preferabil în cazuri ca acestea să fie făcută licitație la un loc proiectare și execuție, nu separat mai întâi proiectare și apoi execuție pentru că apar probleme când, din experiență proprie am observat cum constructorul dă vina pe proiectant și invers.

– Dintre celelalte promisiuni „atacate” de dvs. în cei doi ani de mandat sunt și câteva legate cu precădere de cartierul Burdujeni?

– Mergem mai departe cu Piața Burdujeni. Se va finaliza anul acesta. La fel și cu investiția din Piața Centrală, vom avea încălzit corpul B, al producătorilor autohtoni. Permiteți-mi să revin la altă promisiune, și anume cartierul Europa: sunt situații în care beneficiarii de terenuri de acolo nu corespondează cu Primăria, probabil că sunt plecați în străinătate și sunt situații cum ar fi pe strada Paris, unde trebuie să facem racordurile la apă și canalizare și unde doar 20% au cerut acordul până acum. Există riscul ca după ce facem strada, să vină să ceară la ACET acordul de branșare și trebuie să spargem strada din nou. Oarecum, suntem ținuți pe loc și din acest punct de vedere.

Vom face sigur un ștrand nou, încălzit în lunca Sucevei

– Haideți să abordăm problema realizărilor dvs. și prin prisma Anului Centenar…

– Da. Statuia lui Stefan cel Mare este un proiect promis de mine. Mă refer la reabilitare. Sper că în toamnă, dacă nu va fi posibil în vară, să fie reabilitată statuia ecvestră a lui Stefan cel Mare care, din ceea ce am aflat și eu de la dl director Emil Ursu, de la Muzeul Bucovinei, ar fi cea mai înaltă din Europa. Desigur, luându-se în considerare cu tot cu soclu. Un alt proiect important pe care speram să îl finalizăm anul acesta este ștrandul, dar expertiza realizată ne-a tăiat elanul: bazinele sunt erodate, nu puteam să ne batem joc de banii publici. Ca atare, dărâmăm tot ce este acolo și facem un ștrand nou. Vom face, totuși, cu siguranță, un ștrand nou, încălzit, în lunca Sucevei.

De ce merg greu asfaltările. Lungu:  Părerea mea personală e că nu e forță de muncă suficientă și calificată

– În privința asfaltărilor, părerile sucevenilor sunt că, măcar pe unele străzi, lucrurile ar putea fi făcute mai bine…

– Am avut și anul trecut și-n acest an un program ambițios. Din păcate, nu merg lucrurile așa cum ar trebui. La modul sincer: firmele nu au forță de muncă suficientă. Am făcut eforturi și în jurul datei de 1 aprilie nu am mai avut nicio datorie, dar se lucrează în continuare greu. Părerea mea personală: nu e forță de muncă suficientă și calificată, constructorii prind la licitație mai multe lucrări și tot mută salariații dintr-o parte în alta. Stim strategia lor, nu știu cât este de condamnat. Deși lucrurile nu merg așa cum ar trebui, anul trecut am asfaltat străzile Ciprian Porumbescu, Scurtă, Florilor, parte din Vasile Bumbac care se termină în acest an, la fel cum tot în acest an se va termina și Mihai Eminescu, Constantin Moraru – stradă de pământ din cartierul Ițcani, Lev Tolstoi – stradă de pământ în cartierul Burdujeni. Pe aceasta am început lucrarea, dar staționează pentru că am făcut canalizarea și am oprit lucrările până venim cu rețeaua de gaz ca să nu spargem din nou ce am asfaltat. În legătură cu străzile, aș vrea să mă refer și la un subiect abordat de Opoziție: Registrul spațiilor verzi. În afara unor observații închipuite, este un registru reușit și l-am predat celor care lucrează la Planul de Urbansim General – în curs de finalizare – și specialiștii de la București au apreciat acest Registru al spațiilor verzi, planșele, detaliile de pe calculator.

Fluidizarea traficului este valabilă și pentru PNL, și pentru PSD

– Probabil că dintre subiectele cele mai discutate în acest mandat este și cel al studiului de trafic. Cât este de oportună această măsură?

– Suntem în faza aprobării unui studiu de circulație care să stabilească sensuri unice în oraș de la intrarea din Fălticeni spre centrul orașului și de acolo spre Catedrală și mai departe spre George Enescu, Calea Obcinilor. Cea mai dificilă este zona de la intrarea din Fălticeni spre centrul orașului. Este o decizie greu de luat: suntem în dezbatere publică, nu e un orgoliu al cuiva, nu e un pariu electoral. Si eu vreau să fiu convins 100% că ceea ce ne dorim va fi mai bine, nu va fi mai rău în privința fluidizării traficului. Îi felicit pe cei care au inițiat dezbaterea. Voi avea o întâlnire informativă la Primărie, așa cum am mai avut una, cu consilierii locali. Fac apel la colegii din Opoziție, PSD în mod deosebit, să ne punem în slujba cetățeanului. Nu sunt niște pariuri personale. Aud că PSD așteaptă să dea șah Primăriei și primarului cu acest studiu de circulație. Nu așa trebuie privite lucrurile: oamenii au nevoie să le rezolvăm problemele, nu să facem bătălii politice. Fluidizarea traficului este valabilă și pentru PNL, și pentru PSD.

– Sunt și proiecte poate pe nedrept mai puțin vizbile, cum ar fi la școli, dar din păcate nici proiectele europene nu sunt foarte vizibile.

– Într-adevăr, sunt realizări multe care nu sunt atât de vizibile pentru că sunt în domeniul învățământului. Se lucrează la mansardarea Scolii Generale nr. 10 din cartierul Burdujeni, s-a licitat corpul de laboratoare la Colegiul Național „Petru Rareș”. Vom scoate la licitație amenajarea unui teren de sport la Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu” și tot la licitație este și mansardarea Scolii Generale nr. 8 din cartierul George Enescu. O parte din investiții, cum sunt mansardările, se pot desfășura pe perioada vacanței și de aceea par că ar fi întârziat. Am început în prima parte a interviului să mă refer la proiectele europene, dar nu am mai continuat ideea. Dați-mi voie, totuși, să continui și să precizez că, la doi ani de mandat, sunt deja trei proiecte depuse pe fonduri europene. Avem un proiect important pentru cartierul Ițcani – cinematograful Arta. Este un proiect reușit, marca „Gorcea”, este cel care a făcut documentația și la fostul cinema Modern și sunt convins că și aici va ieși cum trebuie. Merită amintit că suntem la faza la care lucrăm și la străzi apropape de vechiul cinema Arta: Aron Pumnul și Biruinței. Al doilea proiect european e grădinița din cartierul Burdujeni-sat. În fine, un alt proiect important pentru comunitate, deoarece din punctul meu de vedere Primăria trebuie să fie printre cele mai frumoase clădiri. O anumită arhitectură are clădirea, fiind inițial sediu de bancă. Suntem la faza la care vrem să reabilităm sediul Primăriei. Va fi schimbată cortina de sticlă, va fi izolată la exterior și la interior. Vin și lucrări de amploare: schimbare sistem de iluminat, de ventilație, de încălzire. Pe partea de energie regenerabilă sunt panouri fotovoltaice și pompe de căldură pentru încălzirea unei părți din sediul Primăriei.

– Si totuși nu este vorba de proiecte europene care să aibă impact atât de mare pentru categorii largi ale populației…

– Proiectul cel mai important este achiziția autobuzelor electrice. Anul trecut am cumpărat cinci autobuze de mică capacitate. La sfârșitul lunii are loc licitația pentru cinci autobuze electrice de mică capacitate, pe bani elvețieni. Desigur, cel mai consistent proiect pe acest exercițiu financiar al UE 2014 – 2020 este cel al autobuzelor electrice. Numai că, așa cum spuneam la început, este întârziat, și nu din vina noastră. Suntem primii din Moldova care am putea depune asemenea proiecte și în primii cinci la nivel național. Dacă ne ajută Dumnezeu, vom aduce 40 de autobuze electrice noi.  Marți, pe tema fondurilor europene, voi avea alături de alți primari de municipii reședință de județ o întâlnire cu dna prim-ministru Viorica Dăncilă. Vom vedea și cât ne vor ajuta modificările la legislația achizițiilor publice.

 Situația termoficării: Problema de fond este cea a echității; dacă este corect sau nu ca jumătate din populația Sucevei să plătească subvenții celeilalte jumătăți

– O altă problemă la doi ani de mandat în Suceava este termoficarea. Este delicată și din cauza conjuncturii naționale.

– În primul rând din cauza aceasta.

– Cum vedeți rezolvarea pe perioada aceasta imediată și cum credeți că va fi pe următorii măcar doi – trei ani?

– Din păcate, la nivel național s-a schimbat mult strategia privind energia verde, regenerabilă. Altfel se punea problema cu zece ani în urmă. Sunt în țară multe investiții care zac din cauza schimbării strategiei. În cazul Sucevei, situația este mai dramatică: s-a schimbat regula în timpul jocului. Era un anumit număr de certificate verzi care se dădeau, valoarea lor a fost reglată de piață, dar cel mai important lucru este lovitura din iunie 2016, când lemnul de foc nu a mai fost considerat biomasă. Societatea Bioenergy nu mai poate încasa sume din certificate verzi. E vorba de sume mari. Cu banii din certificate verzi plătește Bioenergy energia electrică și gazul metan consumat. Este, totuși, o societate care asigură un serviciu public. În iarna aceasta, și pe fondul criuzei de masă lemnoasă, s-a mers cu un singur cazan pe lemne în loc de două și două pe gaz. Costurile au fost foarte mari, au intrat pe pierdere. Din păcate, se termină această perioadă de grație de 5 ani în care prețul pe gigacalorie a fost de 119 lei, la gardul centralei. Cu siguranță vor cere majorarea traifului. Ne întoarcem de unde am plecat, probabil că ne vom întoarce la acel efort de circa cinci milioane euro pe an. Sunt sigur că va fi o decizie dificil de luat. Eu am spus aici că, deși este foarte greu cu procedura birocratică a unui referendum, problema de fond este cea a echității: dacă este corect sau nu ca jumătate din populația Sucevei să plătească subvenții celeilalte jumătăți. Rămâne să vedem, dar nu cred că Suceava va rămâne fără sistem centralizat, având în vedere faptul că asta este soluția în toată lumea civilizată. Ați văzut ce probleme sunt în alte orașe din cauză că aceste centrale de bloc fac o poluare mare. București, Iași, Brașov au intrat într-un infringement și trebuie să plătească zilnic penalități care nu sunt mici. Cred că vom rămâne la sistemul centralizat, dar trebuie să mergem în Consiliul Local și să aprobăm altă strategie și să vedem, în măsura în care putem, să modificăm acel ordin de ministru prin care să se ușureze activitatea celor de la Bioenergy și, implicit, de la Primărie.

 Motivul scumpirii biletelor de autobuz: „Așa este legea, un îngrijitor la Primărie are 23 de milioane de lei vechi, iar la TPL sunt angajați care câștigă în mână vreo opt – zece milioane de lei vechi”

 – Domnule primar, haideți să revenim la aspecte care nu vă sunt tocmai favorabile dvs. Trebuie să spunem că în acești doi ani de mandat s-au majorat taxe, impozite. O parte s-au majorat cu acordul dvs, altele ca urmare a unor măsuri impuse de Guvern. Recent, s-a aprobat majorarea prețului la biletele de călătorie cu autobuzul. Ați spus și că vina dvs. este că trebuia să faceți mai des majorări, nu să lăsați ani în șir taxele nemajorate.

– Asta așa este.

 – Întrebarea mea era dacă veți mai proceda în următorii doi ani la scumpiri?

– Haideți să înțelegem exact cum stau lucrurile și vă propun să clarificăm ultima din situațiile amintite pentru că este cea mai recentă: scumpirea biletelor. Nu am scumpit eu aceste bilete.

 – Nu dvs. personal, direct, ci Consiliul Local.

– Nici măcar Consiliul Local. Nu a fost o inițiativă care a plecat de la vreun consilier sau grup de consilieri locali. Inițiativa a fost a sindicatului de la TPL. Am avut la Prefectură o ședință a comisiei de dialog social. Am spus foarte clar: împotriva voinței mele și a Consiliului Local, fiind o situație disperată a acelor oameni – mi s-au arătat fluturașe cu salariul plătit de opt milioane lei vechi, în mână. Mărirea salariilor la bugetari i-a lăsat tare în urmă pe acești oameni de la TPL, care au o respon­sabilitate imensă și fac eforturi deosebite, se trezesc la 3 noaptea să meargă la muncă șamd. Așa este legea: un îngrijitor la Primărie are 23 de milioane de lei vechi, iar la TPL sunt angajați care câștigă în mână vreo opt – zece milioane de lei vechi. Totuși, nu este în ordine. Nu putem merge cu populismul acesta. Dacă mă întrebați pe mine, scumpirea biletelor este o măsură de moment sau de conjunctură și nu va aduce beneficii TPL-ului pe termen lung. Pe moment este o injecție de capital acolo, dar într-o anu­­-mită logică economică ar rezulta că un număr mai mare de persoane transportate ar putea aduce beneficii mai mari decât scumpirea biletelor de călătorie. Un al doilea aspect, pe lângă această „injecție de capital”, este cel al comisiilor mixte de la Primărie, RAR, ANAF, Poliție Rutieră pentru limitarea Pirateriei. Totuși, nu este problema Primăriei, ci problema este la Consiliul Județean, care dă licențe interjudețene, iar unii nu respectă legea și eu, ca primar, nu am cum să pun la fiecare microbuz câte un om de la Primărie sau funcționar care să-l urmărească. Al treilea aspect ține de modificarea unor acte normative, ceea ce a limitat creșterile salariale și le-a redus până la absurd pentru cei de la TPL. Chiar dacă aș avea mai mulți bani să dau de la Primărie, tot nu pot să-i folosească deoarece sunt îngrădiri pe Ordonanța 26 și nu este voie să crească salariile la societățile cu capital majoritar de stat. A fost o ordonanță care a fost făcută pentru societăți gen Nuclearelectrica, dar a intrat și TPL în această horă. Deci, nu este o creștere „că așa vrea primarul”. A fost un compromis de moment și a trebuit să fiu de acord.

 Creșterea taxelor și impozitelor locale: Aveam două variante; ori se închide Primăria și plecăm acasă, ori se mai face câte ceva pentru oameni

 – Să nu uităm de alte motive de nemulțumire: creșterea impozitelor și a taxei de salubrizare.

– Nu am mărit aceste taxe și impozite locale timp de zece ani. De ce am mărit? Aveam două variante: ori se închide Primăria și plecăm acasă, ori se mai face câte ceva pentru oameni. Am mai spus: Primăria a pierdut în acest an 7 milioane euro. Primăriile ca Oradea, Cluj, Timișoara au pierdut câte 35 milioane euro. Prin redu­cerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, primăriile au pierdut din cota ce le revenea acești bani. Prin această majorare pe care am făcut-o la taxe și impozite locale am mai acoperit vreo două milioane euro, dar tot am rămas cu cinci milioane euro mai puțin decât anul trecut. Cu toate aceste majorări, într-un clasament la nivel național ne situăm pe la jumătate. Nu am majorat la limita maximă. La ultima ședință de Consiliu Local am aprobat taxele și impozitele locale pe 2019: le-am lăsat la același nivel, ba dimpotrivă, la anumite categorii au scăzut cu doi-trei lei. Poate că nu e semnificativ, dar nu le-am crescut. În 2018, primarii au fost forțați să majoreze taxele ca să compenseze acele pierderi la buget. Oamenii au dreptatea lor: vor să aibă orașul măturat, străzile asfaltate, iluminat public și vă reamintesc că extindem rețelele de iluminat pe 15 străzi, dar toate aceste lucruri nu se pot face fără bani. Nu spun că sucevenii nu mai pot de bine și-i dau banii afară din casă, dar faptul că în acest an am încasat în primul trimestru mai mult de la cetățeni arată că și-au dat seama că nu e rea-voință de la Primărie sau ambiția cuiva de a mări taxele și impozitele. Ajungem și la salubritate: ani și ani la rând nu am mărit taxa, dar cu toată această majorare – am ajuns la nouă lei de la cinci lei de persoană – avem printre cele mai mici taxe din țară. La Botoșani, Bacău, București sunt taxe de câte 13-14 lei. În sectorul 4 al Capitalei nu era percepută taxă de salubritate, ci o făcea gratuit, acum este 16 lei de persoană. Dacă am greșit cu ceva este că nu am majorat această taxă an de an, cu rata inflației. Am majorat această taxă de salubritate pentru că nu se închid costurile cu salubritatea. Nici azi nu se închid pentru că sunt aceste costuri suplimentare deoarece nu este deschisă groapa de la Moara.

 – Să trecem la o problemă politică: PNL propune alegerea primarului din două tururi. Cum vedeți dvs. această situație la doi ani de mandat?

– M-am exprimat pe tema aceasta: îmi este indiferent. Dacă am a câștiga Primăria, o câștig și în două tururi de scrutin și în unul. Nu mă sperie acest lucru. Din punct de vedere democratic, este absolut corect să fie alegeri din două tururi. Să ajungem sănătoși până acolo. Eu am mai spus că îmi doresc să fiu sănătos ca să duc mandatul acesta până la capăt, dar se pot face strategii și pentru două tururi. Nu e un capăt de țară. Am spus-o și cu patru ani în urmă, când la fel se punea problema. Toate partidele au această inițiativă când sunt în preajma campaniei. Doamne ajută! Nu mă tem de niciun fel. Am câștigat de două ori alegerile când se organizau în două tururi.

 – O dată ați câștigat, de fapt, din prima.

– Da. Erau alegeri în două tururi, dar nu a mai fost nevoie pentru că în primul tur am obținut peste 50% din voturi. Deci nu e dracul așa de negru. Corect este să fie alegeri în două tururi.

  E greu să faci o investiție majoră la un capăt de țară fără infrastructură modernă

 – Aș vrea să vă provoc la altceva, nu doar politică: izolarea Sucevei comparativ cu alte orașe mari din țară. Nu avem nicio cale ferată ca lumea, relativ recent am reușit să avem un aeroport mai de Doamne ajută, nu avem șosea de centură finalizată, nici pomeneală drum expres sau autostradă. V-am văzut făcând demersuri, dar din păcate nu se prea simte nimic. De ce?

– Da. Din păcate, așa este: suntem izolați aici și am spus-o tuturor ambasadorilor și oamenilor de afaceri și am discutat-o în cadrul Asociației Municipiilor. Desigur că sunt primarii din vestul țării care spun că au orașe mai dezvoltate. Le-am spus, mai în glumă, mai în serios că dacă venea civilizația de la ruși, eram noi mai dezvoltați în locul dumnealor. Este un mare avantaj să fie situat lângă granița de vest a țării. Am discutat cu oameni de afaceri: e greu să faci o investiție majoră la un capăt de țară fără infrastructură modernă. De regulă se fac în centrul țării, pentru echidistanță sau în zona de vest, aproape de graniță. Chiar dacă avem acest handicap, am tras un semnal de alarmă împreună cu dl președinte al Consiliului Județean, Gheorghe Flutur. Am fost la vreo trei – patru inițiative cu autostrada A8 Iași – Târgu Mureș.

 – Dar cu A7 Siret – Suceava – Focșani – București cum rămâne?

– Sunt două aspecte, iar acest drum rapid este unul dintre ele. Nu mai avem însă timp de orgolii. Am văzut că Bacăul vrea autostradă, dar și autostrada aceasta este bună, de la Iași la Târgu Mureș. Noi putem ajunge lângă Drăgușeni, unde ar trebui să treacă autostrada și de acolo să mergem mai departe. Nu este un capăt de țară să mergem 40-50km, dar nu poate trece autostrada prin fața porții fiecăruia. Noi ne-am fi dorit cel mai mult și cred că era normal să treacă autostrada mai aproape de Cluj, dar cred că e bine să se facă odată o autostradă și de la Iași la Târgu Mureș. Drumul rapid este enorm de important. Mă amuzam că după ce a fost ultimul miting, a ieșit public d-na premier și a menționat că autostrada A8 se va face pe o finanțare privată. Până acum, nimeni nu zicea ceva concret, se avansau termene, date, se spunea că era prevăzută în vreo strategie, master-plan șamd, dar la modul concret de finanțare nu se specifica. Mă contactează unii primari din Moldova și îmi propun, în ideea de a sensibiliza Guvernul, să facem ceva de genul un partid al moldovenilor, desigur cu o altă denumire, nu chiar aceasta. Au cam trecut vremurile acelea. Totuși, în Moldova majoritatea voturilor sunt ale PSD-ului. Primarii, indiferent de partid, merg pe aceste drumuri. N-am văzut la mitingurile pentru susținerea autostrăzii și a drumului rapid să fie primari și președinți de consilii județene de la PSD. E o chestiune care nu ar trebui tratată electoral, ci cu mai mult simț civic. Nu va scrie PSD sau PNL pe autostradă. Ar trebui să fim mai uniți, să determinăm autoritățile centrale să scoată Moldova din izolare. Noi, în ce ne privește, am dat hotărâre de Consiliu Local pentru a demara parcul industrial în zona Aeroportului. Facem ce ne stă în putință și mă bucură că suntem remarcați și prin dezvoltarea IT-ului, dovadă premiul PIN 2018 acordat Municipiului Suceava, dar cu toate eforturile pe care le facem, nu putem reuși fără o infrastructură adecvată. Vă spun în calitatea mea de primar și de om care a condus o unitate industrială că știu cum se croiesc afaceri. Ați pus dvs. punctul pe „i”: Da, măcar avem un aeroport și asta ne mai salvează. Când mergi de fiecare dată în afară pentru afaceri, de fiecare dată întreabă unde este Suceava. Cei mai din zonă, și mă refer la Austria și Germania, știu de Bucovina. După ce le răspundem că Suceava este la vreo 450 km de București, a doua întrebare este dacă avem sau nu aeroport. Când spunem că avem aeroport, parcă se mai schimbă datele problemei. Fără acest aeroport eram izolați cu totul. Cred că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru a scoate din izolare nu doar Suceava, ci Moldova și este nevoie de o strategie la nivel regional.

 Da, am dat bani la biserici și cred că am făcut un lucru bun. Suntem în Moldova, unde credința și spiritualitatea sunt la ele acasă

 – Domnule primar, chestiunile legate de sport și de culte sunt discutate de ani de zile în oraș: dacă este bine sau nu să se dea bani la biserici, la fotbal chiar dacă sunt slabe performanțe. Primăria mereu prevede alocarea de fonduri.

– Prevede și le dă, dar nu depinde doar de Primărie. Eu stimez sportul. Finanțarea este un act de curaj pentru că sunt mulți primari în țară care nu mai dau finanțări de la bugetul local din cauza legislației ambigue. La fotbal nu am nicio mustrare de conștiință: mingea este în terenul lor, nici anul trecut nu au adus justificările la timp, nici anul acesta nu au adus solicitare de finanțare cu acel certificat de la Finanțe șamd. Avem în continuare prevăzut, totuși, 1,2 milioane lei pentru fotbal, dar banii se alocă în condiții de maximă legalitate. Din păcate, Primăria nu poate interveni pentru că nu este și nici nu îmi doresc să fie clubul Primăriei. Am văzut că unii primari din țară au ajuns în altă parte pentru că s-au implicat prea mult în finanțarea sportului. Noi vrem să facem totul corect, transparent, în baza Legii 350. În ceea ce privește handbalul, am dat anul trecut și am prevăzut și anul acesta 1,2 milioane lei. Am să spun, chiar dacă poate o să se supere dl. Chiruț: și azi au întârziat cu deconturile. Noi dăm bani, dar la fel, sunt niște etape care trebuie respectate. Vreau să subliniez că nu luăm bani de la sport ca să dăm la culte, fiecare capitol are destinația lui.

 – Finanțarea unor evenimente de la bugetul local este o prioritate?

– Vă rog să urmăriți și să analizați la nivel național. Veți observa că noi, la Suceava, acordăm sume modeste pentru Zilele orașului. Noi am prevăzut 150 de mii de lei, dar un oraș la fel de mare ca Suceava ar putea acorda și până la un milion de lei.

 – La ce vă referiți când spuneți „oraș la fel de mare ca Suceava”?

– Focșani, Brăila, Botoșani, Piatra Neamț. Am informații că între cinci și zece miliarde de lei vechi acordă fiecare la Zilele orașului. Noi dăm foarte puțin în comparație cu alții pentru evenimente ca acestea, unde banii se duc și pe apa sâmbetei. Un concert, un spectacol și cu asta, basta!

 – Dar alții spun, uneori poate cu răutate, că pentru biserici se găsesc bani.

– Chestia asta cu banii dați la biserici… Da, am dat bani la biserici și cred că am făcut un lucru bun. Suntem în Moldova, unde credința și spiritualitatea sunt la ele acasă. Faptul că oamenii m-au votat de patru ori înseamnă că sunt de acord cu o asemenea abordare. Să nu uităm că avem o Catedrală cu care ne mândrim. Din acest punct de vedere Suceava este pe harta catedralelor din Europa. În orice oraș civilizat, catedrala este în centrul orașului. Catedrala aceasta este binevenită și apreciată. Înțeleg că începe în acest an și pictura. Doamne ajută!

– Într-o viitoare dezvoltare a orașului, centrul se va muta la Catedrală?

– Centrul este la Catedrală. Desigur, nu la kilometrul „0” este Catedrala, ci în proximitatea zonei centrale. Nici Sacré Coeur din Paris nu este chiar în kilometrul „0”. În orice caz, nu am niciun regret din acest punct de vedere: am ajutat și vom ajuta Biserica, cu condiția respectării legii. Sigur că și banii s-au înjumătățit în ultimii ani. Mai ales de când avem Centrul Cultural, Teatrul „Matei Vișniec”. Totuși, și în acest an se alocă fonduri consistente pentru culte. Mă bucur că sunt în stare avansată lucrările pentru Seminarul Teologic. Chiar am fost pe șantier. În august sau cel târziu la 15 septembrie, acești copii vor studia în noul sediu. La fel, am dat bani pentru începerea lucrărilor de pictură la Catedrală și vom da în continuare. Sunt și alte opinii, dar cred că o majoritate destul de lejeră acceptă acest lucru, de a susține activitățile de la culte. Nu este o chestiune electorală. Din punctul meu de vedere, Scoala și Biserica au un rol foarte important de educare a tinerilor în aceste vremuri tulburi. Se știe că în prezent mulți tineri au alte comportamente, preocupări decât cele pe care ni le-am dori și cred că Scoala și Biserica sunt chemate în aceste vremuri grele să participe la instruirea și formarea pentru viață a acestor tineri.

– Ați precizat mai devreme despre înjumătățirea banilor la culte pe fondul susținerii unor instituții de cultură precum Teatrul „Matei Vișniec”. În ce privește partea de infrastructură culturală, cât de rezolvată poate fi considerată problema?

– Nu se poate spune că în detrimentul banilor la culte am suprimat activitatea culturală. Iată că avem Teatrul „Matei Vișniec” care va avea, anul acesta, în legătură cu Centenarul Marii Uniri, spectacole la Paris. Va avea spectacole și la Laval. Nu doar Teatrul „Matei Vișniec” este un bun exemplu de activitate culturală susținută de municipalitate, ci și festivalul „Lira de Aur”, aflat la cea de-a 39-a ediție. Si Festivalul de Artă Medievală are printre principalii finanțatori Primăria. Să nu uităm de cei 630 de ani de la prima atestare documentară a Sucevei. Sunt și multe alte expoziții de pictură, spectacole, simpozioane în legătură cu Anul Centenar. Activitatea culturală este pe un trend pozitiv. Din păcate, am rămas restanți la infrastructura sportivă. Vă spun, ca primar, că proiectul sălii polivalente era gata din 2011. A fost depus la Guvern și nu a primit finanțare. Despre complexul sportiv pot să vă spun că ne-am zbătut să aducem teren și nu-i ușor să aduci 12 hectare de teren de la Stațiunea de Cercetări Agricole, care uneori nu dă un metru pătrat de teren.

 – Referitor la complexul sportiv, care este stadiul actual și care sunt perspectivele?

– Am umblat ani de zile și am luat toate aprobările pentru PUZ șamd. Sper să găsim o soluție. Teoretic, și astăzi am o soluție de finanțare: un credit furnizor, dar care este foarte scump. Nu pot îndatora Primăria cu 15 milioane euro ca să facă un stadion. Asta în condițiile în care alte orașe fac astfel de investiții cu bani de la buget. Sper să vină și vremea noastră. (Interviu realizat de DAN PRICOPE)