In cursul anului 2010, prin Aeroportul de la Salcea au trecut 34.900 de pasageri

N chiar dac\ se constat\ o cre[tere fa]\ de anul trecut, din punct de vedere al traficului aerian, Aeroportul Sucevei se situeaz\ pe ultimul loc `n Moldova, dup\ cel de la Bac\u [i de la Ia[i, la nivel na]ional dep\[ind aeroporturi mici, precum Baia Mare [i Satu Mare, [i put=ndu-se compara doar cu Oradea [i T=rgu Mure[, `ns\ nici nu viseaz\ s\ se compare cu Constan]a sau Cluj
Num\rul pasagerilor `mbarca]i de la Aeroportul Interna]ional „{tefan cel Mare” de la Salcea a continuat s\ creasc\ [i `n cursul anului 2010. Asta `n condi]iile `n care compania de smart – flying Blue Air a renun]at s\ mai opereze de pe aeroport iar cei de la compania de low – cost Carpatair au suspendat toate cursele aeriene de la finele lunii octombrie. Practic, la aceast\ dat\, singurele curse regulate de la Aeroportul Interna]ional „{tefan cel Mare” sunt cele interne spre Bucure[ti operate de compania de stat TAROM.
~n ciuda acestor dificult\]i legate de reducerea num\rului de operatori [i la care s-a ad\ugat o diminuare constant\ `n plan local a puterii economice, Aeroportul de la Salcea a avut `n cursul anului 2010 cu peste dou\ mii de pasageri procesa]i peste c=t a fost `n cursul anului 2009. Cre[terea nu este chiar at=t de mare dac\ se face o compara]ie cu anii preceden]i, dar oricum este peste a[tept\ri care mai ales `n a doua parte a anului erau mai cu seam\ pesimiste dec=t optimiste. „De la 32.600 de pasageri procesa]i `n cursul anului 2009 am reu[it s\ cre[tem, anul trecut, la 34.900 de pasageri. Asta `n condi]iile `n care `n 2008, un an bun din punct de vedere economic, am `nregistrat o cifr\ de 22.700 de pasageri spre deosebire de 17.700 c=t au fost `n cursul anului 2007”, a spus directorul Regiei Autonome „Aeroportul Interna]ional {tefan cel Mare”, Dumitru Sahlean.
Potrivit acestuia, nu doar num\rul de pasageri a crescut `n cursul anului trecut, ci [i `ncas\rile Regiei Autonome „Aeroportul Interna]ional {tefan cel Mare” cu `nc\ dou\ sute de mii de lei fa]\ de anul 2009. Cu toate acestea, aeroportul Sucevei nu poate fi considerat a fi o unitate care poat\ s\ fie profitabil\, mai av=nd `nc\ nevoie de fonduri de la Consiliul Jude]ean (CJ) Suceava, institu]ie `n subordinea c\reia se afl\. ~n aceste condi]ii, aeroportul de la Suceava se poate compara `n ce prive[te num\rul de pasageri cu aeroporturi mici din ]ar\ cum ar fi Satu – Mare [i Baia – Mare ori Tulcea, Oradea [i T=rgu Mure[. Primul [i al doiela au mai pu]ine curse regulate dec=t cel de la Suceava iar asta `nseamn\, de regul\, c\ sunt mai pu]ini c\l\tori. Cel pu]in la Suceava num\rul pasagerilor procesa]i prin cursele regulate reprezint\ `n jur de 99% din total pasageri, diferen]a de 1% fiind din curse charter. La Baia Mare au fost, anul trecut, mai multe curse charter, dar `n continuare cursele regulate sunt cele care fac diferen]a. Tulcea dispune de un aeroport `n care s-au f\cut lucr\ri de modernizare, dar ani la r=nd cursele charter au fost cele care au aterizat acolo, `n lipsa unor curse regulate. De altfel, acest aeroport este, oarecum, eclipsat de cel de la Constan]a care are un num\r de pasageri de aproape trei ori mai mare dec=t la Suceava. Situa]ia de la Oradea [i T=rgu – Mure[ poate s\ fie comparat\ cu Suceava `ndeosebi pentru c\ aceste dou\ aeroporturi din zona Transilvaniei sunt, la r=ndul lor, eclipsate de aeroportul de la Cluj – Napoca care a spulberat aproape orice conduren]\ `n zon\, av=nd `n 2010 un num\r de pasageri procesa]i de aproape 30 de ori mai mare dec=t la Suceava.
Cauza acestei situa]ii nepl\cute pentru Suceava o reprezint\ dot\rile tehnice mai limitate. „C=nd am ajuns eu director nu era la aeroport un rezervor de combustibil pentru avia]ie, omologat. Nu era posibilitatea aliment\rii avioanelor iar aceasta `nsemna un handicap mare pentru cei care doreau s\ efectueze curse externe. O curs\ dus – `ntos de la Bucure[ti la Suceava se poate face [i numai dac\ avionul este alimentat cu combustibil de la Otopeni, dar c=nd se fac curse externe pe distan]e mai lungi lucrurile se schimb\ radical. Acesta este unul din motivele pentru care aeroporturile de la Bac\u [i Ia[i sunt mai bine situate ca num\r de pasageri. Pe cel de la B\c\u sunt operate foarte multe curse low – cost de avioane Boeing ale companiei Blue – Air [i la Ia[i sunt multe curse low – cost. Austrian Airlinies a optat cu ani `n urm\ pentru Ia[i [i pentru c\ acolo exista posibilitatea aliment\rii cu combustibil. Acum avem [i la Suceava aceast\ posibilitate, `ns\ din p\cate nu avem o pist\ compatibil\ cu avioanele Boeing sau alte aeronave care s\ poat\ transporta `n regim low – cost un num\r foarte mare de persoane”, a spus Dumitru Sahlean.
Reamintim c\ `ncep=nd cu 15 iulie 2009 [i p=n\ `n mai 2010, compania Blue – Air a operat curse externe spre destina]ii precum Viena, Vene]ia [i Roma. Chiar dac\ gradul de ocupare `n cazul curselor spre Italia era unul ce dep\[ea, de cele mai multe ori, 80% imposibilitatea oper\rii de curse low – cost cu avioane de capacitate mare a f\cut nerentabile cursele externe regulate de la Suceava. P=n\ ce nu se va moderniza [i extinde pista aeroportului, [ansele ca un operator low – cost s\ vin\ la Suceava ca s\ fac\ de aici curse externe sunt foarte mici.
De asemenea, de aproape cinci ani, compania Carpatair a `nceput s\ opereze curse de la Suceava la Timi[oara iar de acolo pasagerii puteau s\ fie prelua]i pentru diverse curse externe. ~n octombrie, conducerea Carpatair a suspendat cursele de la Suceava spre Timi[oara. Asta `n condi]iile `n care cu c=teva luni `nainte hot\r=rse s\ suplimenteze num\rul lor cu `nc\ dou\ pe s\pt\m=n\. De[i nu s-a comunicat nimic oficial, deocamdat\, conducerea aeroportului Sucevei sper\ s\ fie reluate cursele de la prim\var\.
Compania de stat TAROM a r\mas singura care opereaz\ constant pe aeroportul de la Suceava. Probabil pentru c\ era mul]umit\ de num\rul mare de c\l\tori spre Bucure[ti, `n iulie a hot\r=t s\ introduc\ trei curse suplimentare `n zilele de luni, miercuri [i vineri pe l=ng\ cursele zilnice. Din octombrie `ns\, cele trei curse supliemntare au fost sistate. (Dan PRICOPE)