De ce a izolat CFR-ul Putna si Radautiul de restul tarii

Circula]ia feroviar\ este asigurat\ doar pe liniile principale, `n jude]ul Suceava n zilele acestea, pe liniile secundare circula]ia trenurilor a fost puternic restric]ionat\ n de la R\d\u]i `n sus, popula]ia nu se mai poate baza dec=t pe mijloace de transport auto, dac\ vrea s\ ias\ din n\me]i

~n jude]ul Suceava, cu excep]ia trenurilor care circul\ pe rute deja consacrate, cum ar fi cele de pe via Dohasca – C=mpulung – Vatra Dornei – Ilva Mic\, ce str\bat Carpa]ii Orientali de la est spre vest [i a c\ii ferate interna]ionale ce duce de la Suceava prin Dorne[ti c\tre Siret, toate rutele secundare sunt acum sub semnul gerului. Majoritatea au fost `nchise temporar din motive meteorologice.
Pe ruta F\lticeni – Dolhasca circul\ opt perechi de trenuri, conform directorului Florin Sinescu, din cadrul Prefecturii Suceava. Pe ruta Vere[ti – Boto[ani circul\ cinci perechi de trenuri, iar pe ruta Suceava – Dorne[ti circul\ cinci perechi de trenuri, toate acestea, cum s-a explicat, din magistrala principal\. Mai circul\ trenuri personale, o pereche, pe traseul Suceava – Vatra Dornei [i o alta pe traseul Suceava – Ilva Mic\. Pe ruta Suceava – Cacica exist\ programate trei perechi de trenuri din care nu circula niciuna `n cursul zilei de ieri [i o pereche pe ruta Vere[ti – Boto[ani, de asemenea `ntrerupt\ din cauza ninsorilor [i a temperaturilor sc\zute.
N sistarea trenurilor pe ruta Suceava – Putna a SNCFR, economic\ [i `nt=mpl\toare
SNCFR a decis `nchiderea definitiv\ a c\ii ferate Dorne[ti – Putna, dup\ ce `n anul 2008 a fost `nchis\, dup\ inunda]ii, calea ferat\ Gura Putnei – Nisipitu. „~nt=mplarea a f\cut ca decizia SNCFR de a opri circula]ia trenurilor pe ruta R\d\u]i – Putna s\ se suprapun\ peste aceste probleme meteo”, a explicat Florin Sinescu, din cadrul Prefecturii Suceava.
~n mod concret, de la `nceputul acestei s\pt\m=ni, peste 51.000 de locuitori se adaug\ la cei deja [tiu]i `n jude]ul Suceava care nu vor avea tren prin localitate, din motive ”economice”. Este vorba despre municipiul R\d\u]i [i celelalte localit\]i din amonte – Horodnic, G\l\ne[ti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Putna, iar dac\ se adaug\ comunele de la munte – Straja, Brodina, Ulma, unde p=n\ acum c=]iva ani ajungea trenul, num\rul de locuitori este [i mai mare.
N cel mai aglomerat traseu CFR acum 20 de ani, l\sat f\r\ trenuri
Trenul spre Putna era `nainte de 1989 cel mai aglomerat din jude]ul Suceava [i unul dintre cele mai aglomerate din ]ar\. Fie c\ pornea, fie c\ mergea spre localitatea de la cap\t de linie, cinci vagoane ale trenului erau mereu arhipline. Naveti[tii care porneau dinspre Putna spre G\l\ne[ti, R\d\u]i ori p=n\ spre Suceava, elevi care, trezi]i la ceas de noapte str\b\teau kilometri `ntregi pe jos p=n\ la g\rile de pe traseu, pentru a ajunge la liceele lor cu dou\-trei ore `nainte ca profesorii s\ se ridice din pat, femei cu treburi `n t=rg ce c\rau `n spate scor]uri ]esute `n cas\ ce urmau s\ fie v=ndute la pre] bun `n t=rgul de vineri de la R\d\u]i, b\rba]i care transportau greble [i alte unelte agricole artizanale spre t=rgurile din vale, au trecut demult `n amintire. Tot `n amintire au r\mas naveti[tii, sute la num\r care transformau trenurile ce mergeau c\tre Putna `n adev\rate ciorchine de oameni. Ace[tia veneau dinspre R\d\u]i [i chiar de mai departe [i coborau la G\l\ne[ti, iar dup\ aceea la Putna, unde dou\ fabrici `i a[teptau spre a-i prelua. Peste 3.000 de muncitori coborau zilnic din trenuri la G\l\ne[ti, veni]i dintr-o parte [i din alta, pentru a lucra la fabricile „Partidului”. La Putna, fabrica de binale [i turn\toria apar]in=nd ~ntreprinderii de Repara]ii Auto (IRA) a[tepta alte c=teva sute de lucr\tori. Trenurile dinspre Putna, care la Gura Putnei se lipeau la cele venite dinspre Nisipitu trimiteau, pe l=ng\ oameni ai muncii, sumedenie de copii spre [colile de la ora[. Nu era mijloc de a potoli av=ntul celor de la munte de a ajunge `n lume. Copiii f\ceau naveta cu trenuri ce porneau din localit\]ile de ba[tin\ pe la orele patru din noapte, ca s\ fac\ [coal\ la ora[. Era dorin]a muntenilor de a lucra la fabricile de la G\l\ne[ti, R\d\u]i ori Suceava dar [i a celor din partea de jos a jude]ului de a `nc\leca trenurile pentru a ajunge, de asemenea, la R\d\u]i, G\l\ne[ti sau Putna. C=nd au sucombat activit\]ile industriale din aceste localit\]i, trenurile de pe traseul Suceava – Putna au r\mas o perioad\ pe m=na elevilor [i studen]ilor din zon\ care g\seau o oportunitate ieftin\ de a-[i asigura transportul spre [coal\ [i `napoi. Un num\r relativ important de c\l\tori pe calea ferat\ `nspre Putna o constituiau [i acei pelerini c\tre M\n\stirea Putna, veni]i unii din multe p\r]i ale ]\rii, dar mul]i din zon\ care convingeau de fiecare dat\ controlorii de pe trenurile care au avut, de la un an la altul, tot mai pu]ine vagoane c\tre Putna, c\ `[i fac poman\ dac\ nu le `ncaseaz\ banii pentru c\l\torie, mul]umindu-se „na[ii” cu o mic\ contribu]ie, „`n numele Domnului”.
N primarul din Putna crede c\ „oamenii din localitate s-au obi[nuit cu alte mijloace de transport”
S\pt\m=na trecut\, Divizia C\l\tori a SNCFR a decis `nchiderea definitiv\ a circula]iei trenurilor de la Dorne[ti c\tre Putna, din motive de natur\ economic\. ~n acest fel, municipiul R\d\u]i [i localit\]ile din amonte – Horodnic, G\l\ne[ti, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Bivol\rie, Gura Putnei (care era p=n\ acum zece ani nod de cale ferat\ ce f\cea leg\tura cu Brodina [i Nisipitu).
Primarul comunei Putna, Vasile Hotnogu, este con[tient c\ situa]ia este foarte rea. „Este foarte r\u ceea ce se `nt=mpl\, dar problema este c\ trenul nu era rentabil deloc. Mergeau c=]iva cet\]eni cu trenul, iar restul cu ma[ini particulare. Oamenii din localitate s-au obi[nuit cu alte mijloace de transport. Ne-am g=ndit s\ facem un memoriu la SNCFR, dar nu [tim dac\ vom avea succes”, a declarat primarul comunei Putna, Vasile Hotnogu. (Neculai RO{CA)